Conjugare a învăpăia

Conjugarea verbului a învăpăia: eu învăpăiez, tu învăpăiezi, el ea învăpăiază la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a învăpăia”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a învăpăia”!

Verbul a învăpăia conjugat la prezent

eu învăpăiez
tu învăpăiezi
el ea învăpăiază
noi învăpăiem
voi învăpăiați
ei ele învăpăiați

Verbul a învăpăia conjugat la viitor

eu voi învăpăia
tu vei învăpăia
el ea va învăpăia
noi vom învăpăia
voi veți învăpăia
ei ele vor învăpăia

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a învăpăia conjugare la condițional prezent

eu aș învăpăia
tu ai învăpăia
el ea ar învăpăia
noi am învăpăia
voi ați învăpăia
ei ele ar învăpăia

Verbul a învăpăia conjugare la condițional perfect

eu aș fi învăpăiat
tu ai fi învăpăiat
el ea ar fi învăpăiat
noi am fi învăpăiat
voi ați fi învăpăiat
ei ele ar fi învăpăiat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a învăpăia la conjunctiv prezent

eu să fiu învăpăiez
tu să fii învăpăiezi
el ea să fie învăpăieze
noi să fim învăpăiem
voi să fiți învăpăiați
ei ele să fie învăpăieze

Conjug a învăpăia la imperfect

eu învăpăiam
tu învăpăiai
el ea învăpăia
noi învăpăiam
voi învăpăiați
ei ele învăpăiau

A învăpăia conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu învăpăiasem
tu învăpăiaseși
el ea învăpăiase
noi învăpăiaserăm
voi învăpăiaserăți
ei ele învăpăiaseră

Verbul a învăpăia conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi învăpăiat
tu să fi învăpăiat
el ea să fi învăpăiat
noi să fi învăpăiat
voi să fi învăpăiat
ei ele să fi învăpăiat

Conjugare a învăpăia la perfectul simplu

eu învăpăiai
tu învăpăiași
el ea învăpăie
noi învăpăiarăm
voi învăpăiarăți
ei ele învăpăiară

Conjugarea verbului a învăpăia la perfectul compus

eu am învăpăiat
tu ai învăpăiat
el ea a învăpăiat
noi am învăpăiat
voi ați învăpăiat
ei ele ar învăpăiat

Conjugă a învăpăia la viitor anterior

eu voi fi învăpăiat
tu vei fi învăpăiat
el ea va fi învăpăiat
noi vom fi învăpăiat
voi veți fi învăpăiat
ei ele vor fi învăpăiat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a învăpăia

ÎNVĂPĂIÁ, învăpăiez, verb

I. reflexiv (Mai ales poetic)

1. A se aprinde ca o văpaie, a căpăta culoarea roșie; (despre fața omului) a se înroși (din cauza unui aflux de sînge). Cerul se învăpăiase de tot spre apus. BASSARABESCU, substantiv neutru 163.

2. figurat A se înflăcăra, a se însufleți, a se entuziasma. Bietul băiat, învăpăiat de dorința d-a vedea oleacă darurile zînei... se înduplecă a se uita puțin înapoi. POPESCU, B. III 132. Făt-Frumos, unde-auzea, D-al ei dor se-nvăpăia. TEODORESCU, P. P. 89.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

învăpăind

Participiu

învăpăiat

Infinitiv scurt

învăpăia

Imfinitiv lung

învăpăind