CONSULTĂ DEX |
Verbul a întreține conjugat la prezent
Verbul a întreține conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a întreține conjugare la condițional prezent
Verbul a întreține conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a întreține la conjunctiv prezent
Conjug a întreține la imperfect
A întreține conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a întreține conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a întreține la perfectul simplu
Conjugarea verbului a întreține la perfectul compus
Conjugă a întreține la viitor anterior
|
Definiție din
ÎNTREȚÍNE, întrețín, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane III. 1. tranzitiv A ține în stare bună, a păstra ceva în bune condiții. Întreține curat mașina. 2. tranzitiv A da, a asigura cuiva mijloacele materiale necesare traiului. A-și întreține părinții. ▭ Că bătrînul n-a avut bani spre a întreține cum se cade pe copiii săi, acolo unde îi trimisese nobilele sale intenții, aceasta este probabil. CĂLINESCU, E. 25. ♦ reflexiv A-și procura, a cîștiga mijloacele necesare traiului. Se întreținea din poleitul lentilelor comandate. CAMIL PETRESCU, T. II 212. 3. tranzitiv (Cu privire la ardere, foc etc.) A face să dureze, a alimenta. Oxigenul întreține arderea. • figurat Să gonim.... acea moliciune ce întreține dezbinarea și neunirea în inimile noastre. ODOBESCU, S. I 24. 4. reflexiv (Franțuzism) A sta de vorbă cu cineva; a vorbi cu cineva. Se întreținuse îndelung cu el. PAS, Z. IV 183. |