CONSULTĂ DEX |
Verbul a întreprinde conjugat la prezent
Verbul a întreprinde conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a întreprinde conjugare la condițional prezent
Verbul a întreprinde conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a întreprinde la conjunctiv prezent
Conjug a întreprinde la imperfect
A întreprinde conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a întreprinde conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a întreprinde la perfectul simplu
Conjugarea verbului a întreprinde la perfectul compus
Conjugă a întreprinde la viitor anterior
|
Definiție din
ÎNTREPRÍNDE, întreprínd, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane III. tranzitiv A se apuca de ceva, a se angaja la ceva, a începe executarea unui lucru; a începe realizarea unui plan. Să întreprindem prefacerile cu mijlocul cel mai eficace al democrației: ridicarea omului prin educație și cultură. SADOVEANU, E. 21. Tu întreprinzi o călătorie? EMINESCU, N. 61. Am niște treburi aici, niște lucrări de sfîrșit în biblioteci pentru o scriere ce am întreprins. GHICA, A. 466. • (Rar, urmat de un verb la infinitiv) Întreprinsesem, pe cît țiu minte, a căuta în cercul literelor și al artelor imagine vînătorești. ODOBESCU, S. III 60. – Forme gramaticale: perfectul simplu întreprinsei, participiu întreprins. – prezent industrie și: întreprínz (BĂLCESCU, O. II 104). |