Conjugare a întipări

Conjugarea verbului a întipări: eu întipăresc, tu întipărești, el ea întipărește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a întipări”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a întipări”!

Verbul a întipări conjugat la prezent

eu întipăresc
tu întipărești
el ea întipărește
noi întipărim
voi întipăriți
ei ele întipăriți

Verbul a întipări conjugat la viitor

eu voi întipări
tu vei întipări
el ea va întipări
noi vom întipări
voi veți întipări
ei ele vor întipări

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a întipări conjugare la condițional prezent

eu aș întipări
tu ai întipări
el ea ar întipări
noi am întipări
voi ați întipări
ei ele ar întipări

Verbul a întipări conjugare la condițional perfect

eu aș fi întipărit
tu ai fi întipărit
el ea ar fi întipărit
noi am fi întipărit
voi ați fi întipărit
ei ele ar fi întipărit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a întipări la conjunctiv prezent

eu să fiu întipăresc
tu să fii întipărești
el ea să fie întipărească
noi să fim întipărim
voi să fiți întipăriți
ei ele să fie întipărească

Conjug a întipări la imperfect

eu întipăream
tu întipăreai
el ea întipărea
noi întipăream
voi întipăreați
ei ele întipăreau

A întipări conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu întipărisem
tu întipăriseși
el ea întipărise
noi întipăriserăm
voi întipăriserăți
ei ele întipăriseră

Verbul a întipări conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi întipărit
tu să fi întipărit
el ea să fi întipărit
noi să fi întipărit
voi să fi întipărit
ei ele să fi întipărit

Conjugare a întipări la perfectul simplu

eu întipării
tu întipăriși
el ea întipări
noi întipărirăm
voi întipărirăți
ei ele întipăriră

Conjugarea verbului a întipări la perfectul compus

eu am întipărit
tu ai întipărit
el ea a întipărit
noi am întipărit
voi ați întipărit
ei ele ar întipărit

Conjugă a întipări la viitor anterior

eu voi fi întipărit
tu vei fi întipărit
el ea va fi întipărit
noi vom fi întipărit
voi veți fi întipărit
ei ele vor fi întipărit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a întipări

ÎNTIPĂRÍ, întipăresc, verb IV. reflexiv A se imprima pe o suprafață (în urma unei apăsări); figurat a se fixa în minte (în conștiință, în inimă etc.). Îi rămase întipărită în inimă spaima primei întîlniri cu el și-l privea mereu ca pe un străin. REBREANU, P. S. 33. Pe vecinicie... va sta întipărită în sufletele noastre icoana mult slăvită A celei ce în lume au fost îngerul meu. ALECSANDRI, P. A. 80. Pe fața tuturor... se vedea întipărită o întristare mută. NEGRUZZI, S. I 254.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

întipărind

Participiu

întipărit

Infinitiv scurt

întipări

Imfinitiv lung

întipărind