Conjugare a interpune

Conjugarea verbului a interpune: eu interpun, tu interpui, el ea interpune la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a interpune”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a interpune”!

Verbul a interpune conjugat la prezent

eu interpun
tu interpui
el ea interpune
noi interpunem
voi interpuneți
ei ele interpuneți

Verbul a interpune conjugat la viitor

eu voi interpune
tu vei interpune
el ea va interpune
noi vom interpune
voi veți interpune
ei ele vor interpune

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a interpune conjugare la condițional prezent

eu aș interpune
tu ai interpune
el ea ar interpune
noi am interpune
voi ați interpune
ei ele ar interpune

Verbul a interpune conjugare la condițional perfect

eu aș fi interpus
tu ai fi interpus
el ea ar fi interpus
noi am fi interpus
voi ați fi interpus
ei ele ar fi interpus

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a interpune la conjunctiv prezent

eu să fiu interpun
tu să fii interpui
el ea să fie interpună
noi să fim interpunem
voi să fiți interpuneți
ei ele să fie interpună

Conjug a interpune la imperfect

eu interpuneam
tu interpuneai
el ea interpunea
noi interpuneam
voi interpuneați
ei ele interpuneau

A interpune conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu interpusesem
tu interpuseseși
el ea interpusese
noi interpuseserăm
voi interpuseserăți
ei ele interpuseseră

Verbul a interpune conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi interpus
tu să fi interpus
el ea să fi interpus
noi să fi interpus
voi să fi interpus
ei ele să fi interpus

Conjugare a interpune la perfectul simplu

eu interpusei
tu interpuseși
el ea interpuse
noi interpuserăm
voi interpuserăți
ei ele interpuseră

Conjugarea verbului a interpune la perfectul compus

eu am interpus
tu ai interpus
el ea a interpus
noi am interpus
voi ați interpus
ei ele ar interpus

Conjugă a interpune la viitor anterior

eu voi fi interpus
tu vei fi interpus
el ea va fi interpus
noi vom fi interpus
voi veți fi interpus
ei ele vor fi interpus

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a interpune

INTERPÚNE, interpún, verb

III. reflexiv

1. A interveni ca mijlocitor între două persoane (spre a le face să ajungă la o înțelegere); a mijloci. Mi-am dat seama... că interpunîndu-mă între patron și muncitori, ca om al patronului, trădam cauza muncitorească. DEMETRIUS, C. 51.

2. A se amesteca în relațiile dintre două persoane.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

interpunând

Participiu

interpus

Infinitiv scurt

interpune

Imfinitiv lung

interpunând