Conjugare a întărâta

Conjugarea verbului a întărâta: eu întărât, tu întărâți, el ea întărâtă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a întărâta”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a întărâta”!

Verbul a întărâta conjugat la prezent

eu întărât
tu întărâți
el ea întărâtă
noi întărâtăm
voi întărâtați
ei ele întărâtați

Verbul a întărâta conjugat la viitor

eu voi întărâta
tu vei întărâta
el ea va întărâta
noi vom întărâta
voi veți întărâta
ei ele vor întărâta

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a întărâta conjugare la condițional prezent

eu aș întărâta
tu ai întărâta
el ea ar întărâta
noi am întărâta
voi ați întărâta
ei ele ar întărâta

Verbul a întărâta conjugare la condițional perfect

eu aș fi întărâtat
tu ai fi întărâtat
el ea ar fi întărâtat
noi am fi întărâtat
voi ați fi întărâtat
ei ele ar fi întărâtat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a întărâta la conjunctiv prezent

eu să fiu întărât
tu să fii întărâți
el ea să fie întărâte
noi să fim întărâtăm
voi să fiți întărâtați
ei ele să fie întărâte

Conjug a întărâta la imperfect

eu întărâtam
tu întărâtai
el ea întărâta
noi întărâtam
voi întărâtați
ei ele întărâtau

A întărâta conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu întărâtasem
tu întărâtaseși
el ea întărâtase
noi întărâtaserăm
voi întărâtaserăți
ei ele întărâtaseră

Verbul a întărâta conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi întărâtat
tu să fi întărâtat
el ea să fi întărâtat
noi să fi întărâtat
voi să fi întărâtat
ei ele să fi întărâtat

Conjugare a întărâta la perfectul simplu

eu întărâtai
tu întărâtași
el ea întărâtă
noi întărâtarăm
voi întărâtarăți
ei ele întărâtară

Conjugarea verbului a întărâta la perfectul compus

eu am întărâtat
tu ai întărâtat
el ea a întărâtat
noi am întărâtat
voi ați întărâtat
ei ele ar întărâtat

Conjugă a întărâta la viitor anterior

eu voi fi întărâtat
tu vei fi întărâtat
el ea va fi întărâtat
noi vom fi întărâtat
voi veți fi întărâtat
ei ele vor fi întărâtat

Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VEZI DEFINIŢII a întărâta

ÎNTĂRÂTÁ, întărất, verb

I.

1. tranzitiv A aduce pe cineva în stare de enervare, de surescitare; a agita, a instiga un grup de oameni; a ațâța, a asmuți, a zădărî (un animal).

2. tranzitiv A incita pe cineva să facă un lucru.
♦ reflexiv A se însufleți, a se entuziasma, a se înflăcăra.

3. reflexiv A se porni cu violență, a se intensifica, a se înteți. [Variante: (popular) întărá, întârtá verb I]

– latina *interritare.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

întărâtând

Participiu

întărâtat

Infinitiv scurt

întărâta

Imfinitiv lung

întărâtând