eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a însemna

Conjugarea verbului a însemna: eu însemn, tu însemni, el ea înseamnă la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a însemna”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a însemna”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a însemna conjugat la prezent
  • eu însemn
  • tu însemni
  • el ea înseamnă
  • noi însemnăm
  • voi însemnați
  • ei ele însemnați
Verbul a însemna conjugat la viitor
  • eu voi însemna
  • tu vei însemna
  • el ea va însemna
  • noi vom însemna
  • voi veți însemna
  • ei ele vor însemna
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a însemna conjugare la condițional prezent
  • eu aș însemna
  • tu ai însemna
  • el ea ar însemna
  • noi am însemna
  • voi ați însemna
  • ei ele ar însemna
Verbul a însemna conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi însemnat
  • tu ai fi însemnat
  • el ea ar fi însemnat
  • noi am fi însemnat
  • voi ați fi însemnat
  • ei ele ar fi însemnat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a însemna la conjunctiv prezent
  • eu să fiu însemn
  • tu să fii însemni
  • el ea să fie însemne
  • noi să fim însemnăm
  • voi să fiți însemnați
  • ei ele să fie însemne
Conjug a însemna la imperfect
  • eu însemnam
  • tu însemnai
  • el ea însemna
  • noi însemnam
  • voi însemnați
  • ei ele însemnau
A însemna conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu însemnasem
  • tu însemnaseși
  • el ea însemnase
  • noi însemnaserăm
  • voi însemnaserăți
  • ei ele însemnaseră
Verbul a însemna conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi însemnat
  • tu să fi însemnat
  • el ea să fi însemnat
  • noi să fi însemnat
  • voi să fi însemnat
  • ei ele să fi însemnat
Conjugare a însemna la perfectul simplu
  • eu însemnai
  • tu însemnași
  • el ea însemnă
  • noi însemnarăm
  • voi însemnarăți
  • ei ele însemnară
Conjugarea verbului a însemna la perfectul compus
  • eu am însemnat
  • tu ai însemnat
  • el ea a însemnat
  • noi am însemnat
  • voi ați însemnat
  • ei ele ar însemnat
Conjugă a însemna la viitor anterior
  • eu voi fi însemnat
  • tu vei fi însemnat
  • el ea va fi însemnat
  • noi vom fi însemnat
  • voi veți fi însemnat
  • ei ele vor fi însemnat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎNSEMNÁ, însémn și însemnez, verb

I. I. intranzitiv unipersonal A avea un anumit înțeles, o anumită semnificație; a fi, a marca, a arăta, a reprezenta. L-am întrebat ce însemna acele stane de piatră. ISPIRESCU, L. 302. Arald, ce însemnează pe tine negrul portugheză? EMINESCU, O. I 97.
       • Expresia: A nu însemna nimic = a nu avea nici o însemnătate, nici o importanță, nici o valoare. O lacrimă în ochii ei Nimic nu-nseamnă. COȘBUC, P. I 79. Ce înseamnă asta? se spune pentru a arăta dezaprobarea față de purtarea cuiva. Ce înseamnă asta? Sperii copiii, unde te trezești? SAHIA, N. 53.
♦ (Despre cuvinte) A avea sensul de..., a exprima o anumită noțiune.
♦ A reprezenta..., a corespunde, a fi egal cu... A vorbi corect înseamnă a o face așa cum cere uzul lingvistic. VIANU, S.

6. Un han lîngă un șleah însemnează lucru mare. SADOVEANU, O. VII 28.

II. tranzitiv

1. A nota (prin scris sau prin alte semne), a face o însemnare, a scrie (a desena, a grava), a înregistra. Înregistrează vești ce vin din tot universul, înseamnă vești triste și vești bune. ANGHEL, PR. 103. Cîte greșeli va face, să i le însemne cu cărbune pe ceva. CREANGĂ, A.

3. Însemnă, pe grozavele acele porți de aramă, o mare cruce. NEGRUZZI, S. I 89.
       • intranzitiv Am dus-o cam anevoie numai cu răbușul. Ce folos că citesc orice carte bisericească; dacă nu știi a însemna măcar cîtuși de cît, e greu. CREANGĂ, A. 18.

2. A marca, a delimita, a determina. Cu cofa de brad, Măriuca trecea prin iarbă spre casă și intra pe ușa care însemna în lumină o pată neagră. SADOVEANU, O. V 179. Rari copaci, aliniați perpendicular, însemnau șoseaua județeană ce leagă Costeștii cu Roșiorii. REBREANU, R. I 70. Piața se întinde ovală... însemnată cu stîlpușori de lemn. NEGRUZZI, S. I 36.

3. A aplica unui lucru un semn caracteristic (după care să se poată recunoaște sau găsi ușor); a marca. Ciobanul înseamnă oile.
       • reflexiv pasiv Cu omor și pustiire drumul lor se însemna. NEGRUZZI, S. I 118.
       • Expresia: A însemna cu fierul roșu = a înfiera.

4. (Învechit) A indica, a nota. S-apropie de scrinul ce i-l însemnase bolnavul. EMINESCU, N. 79. Cred în sincerul și lealul ajutor ce mi se dă astăzi de imperiul rusesc și-mi însemnez de îndată mie și lumii întregi la ce anume scop are să-mi serve acest ajutor. ODOBESCU, S. III 452.

5. (Rar) A lua act, a remarca, a observa, a afla. Acest onorabil sărdar e director la Agie și am însemnat că el ne urmărește ca umbra peste tot locul. ALECSANDRI, T. 429.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

însemnând

Participiu

însemnat

Infinitiv scurt

însemna

Imfinitiv lung

însemnând



dex-app