Conjugare a înlănțui

Conjugarea verbului a înlănțui: eu înlănțui, tu înlănțui, el ea înlănțuie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înlănțui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înlănțui”!

Verbul a înlănțui conjugat la prezent

eu înlănțui
tu înlănțui
el ea înlănțuie
noi înlănțuim
voi înlănțuiți
ei ele înlănțuiți

Verbul a înlănțui conjugat la viitor

eu voi înlănțui
tu vei înlănțui
el ea va înlănțui
noi vom înlănțui
voi veți înlănțui
ei ele vor înlănțui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înlănțui conjugare la condițional prezent

eu aș înlănțui
tu ai înlănțui
el ea ar înlănțui
noi am înlănțui
voi ați înlănțui
ei ele ar înlănțui

Verbul a înlănțui conjugare la condițional perfect

eu aș fi înlănțuit
tu ai fi înlănțuit
el ea ar fi înlănțuit
noi am fi înlănțuit
voi ați fi înlănțuit
ei ele ar fi înlănțuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înlănțui la conjunctiv prezent

eu să fiu înlănțui
tu să fii înlănțui
el ea să fie înlănțuie
noi să fim înlănțuim
voi să fiți înlănțuiți
ei ele să fie înlănțuie

Conjug a înlănțui la imperfect

eu înlănțuiam
tu înlănțuiai
el ea înlănțuia
noi înlănțuiam
voi înlănțuiați
ei ele înlănțuiau

A înlănțui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înlănțuisem
tu înlănțuiseși
el ea înlănțuise
noi înlănțuiserăm
voi înlănțuiserăți
ei ele înlănțuiseră

Verbul a înlănțui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înlănțuit
tu să fi înlănțuit
el ea să fi înlănțuit
noi să fi înlănțuit
voi să fi înlănțuit
ei ele să fi înlănțuit

Conjugare a înlănțui la perfectul simplu

eu înlănțuii
tu înlănțuiși
el ea înlănțui
noi înlănțuirăm
voi înlănțuirăți
ei ele înlănțuiră

Conjugarea verbului a înlănțui la perfectul compus

eu am înlănțuit
tu ai înlănțuit
el ea a înlănțuit
noi am înlănțuit
voi ați înlănțuit
ei ele ar înlănțuit

Conjugă a înlănțui la viitor anterior

eu voi fi înlănțuit
tu vei fi înlănțuit
el ea va fi înlănțuit
noi vom fi înlănțuit
voi veți fi înlănțuit
ei ele vor fi înlănțuit

Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VEZI DEFINIŢII a înlănțui

ÎNLĂNȚUÍ, înlắnțui, verb IV. tranzitiv

1. A pune, a lega în lanțuri; a încătușa.

2. A cuprinde pe cineva (cu brațele). vezi îmbrățișa.

3. figurat A captiva, a subjuga, a încânta, a fermeca.

4. A așeza în rând, a lega unul de altul, a coordona, a împreuna (în mod logic).
♦ reflexiv A urma unul după altul (în șir neîntrerupt). [prezent industrie și: înlănțuiesc]

– În + lanț + sufix -ui (după limba franceza enchaîner).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înlănțuind

Participiu

înlănțuit

Infinitiv scurt

înlănțui

Imfinitiv lung

înlănțuind