Conjugare a înjuga

Conjugarea verbului a înjuga: eu înjug, tu înjugi, el ea înjugă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înjuga”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înjuga”!

Verbul a înjuga conjugat la prezent

eu înjug
tu înjugi
el ea înjugă
noi înjugăm
voi înjugați
ei ele înjugați

Verbul a înjuga conjugat la viitor

eu voi înjuga
tu vei înjuga
el ea va înjuga
noi vom înjuga
voi veți înjuga
ei ele vor înjuga

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înjuga conjugare la condițional prezent

eu aș înjuga
tu ai înjuga
el ea ar înjuga
noi am înjuga
voi ați înjuga
ei ele ar înjuga

Verbul a înjuga conjugare la condițional perfect

eu aș fi înjugat
tu ai fi înjugat
el ea ar fi înjugat
noi am fi înjugat
voi ați fi înjugat
ei ele ar fi înjugat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înjuga la conjunctiv prezent

eu să fiu înjug
tu să fii înjugi
el ea să fie înjuge
noi să fim înjugăm
voi să fiți înjugați
ei ele să fie înjuge

Conjug a înjuga la imperfect

eu înjugam
tu înjugai
el ea înjuga
noi înjugam
voi înjugați
ei ele înjugau

A înjuga conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înjugasem
tu înjugaseși
el ea înjugase
noi înjugaserăm
voi înjugaserăți
ei ele înjugaseră

Verbul a înjuga conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înjugat
tu să fi înjugat
el ea să fi înjugat
noi să fi înjugat
voi să fi înjugat
ei ele să fi înjugat

Conjugare a înjuga la perfectul simplu

eu înjugai
tu înjugași
el ea înjugă
noi înjugarăm
voi înjugarăți
ei ele înjugară

Conjugarea verbului a înjuga la perfectul compus

eu am înjugat
tu ai înjugat
el ea a înjugat
noi am înjugat
voi ați înjugat
ei ele ar înjugat

Conjugă a înjuga la viitor anterior

eu voi fi înjugat
tu vei fi înjugat
el ea va fi înjugat
noi vom fi înjugat
voi veți fi înjugat
ei ele vor fi înjugat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înjuga

ÎNJUGÁ, înjúg, verb

I.

1. tranzitiv (Cu privire la vite) A pune la jug ca să tragă carul, plugul etc. Nu-l înjugi așa cu buna Pe vițel, și Rada-i slabă, Știu flăcăii! COȘBUC, P. I 96. Să-i înjuge repede și să s-apuce de arat. SBIERA, P. 190. Fratele cel sărac

– sărac să fie de păcate

– tot avea și el o păreche de boi... cum sînt mai buni de înjugat la car. CREANGĂ, P. 38.
• (Cu inversarea construcției) Un plug mare că prinsei, Și c-un bou îl înjugai. ALECSANDRI, P. P. 169.
♦ reflexiv figurat (Rar) A se uni; a se articula. Locul unde fundul țestii să înjugă cu șira spinării ne durea. DELAVRANCEA, H. T. 110.

2. reflexiv figurat (Despre oameni) A se angaja la o muncă grea; a se înhăma (2). Ai plecat cînd era munca în toi și alții s-au înjugat la ea pe viață și pe moarte. DEMETRIUS, vezi 129.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înjugând

Participiu

înjugat

Infinitiv scurt

înjuga

Imfinitiv lung

înjugând