Conjugare a înhăța

Conjugarea verbului a înhăța: eu înhaț, tu înhați, el ea înhață la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înhăța”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înhăța”!

Verbul a înhăța conjugat la prezent

eu înhaț
tu înhați
el ea înhață
noi înhățăm
voi înhățați
ei ele înhățați

Verbul a înhăța conjugat la viitor

eu voi înhăța
tu vei înhăța
el ea va înhăța
noi vom înhăța
voi veți înhăța
ei ele vor înhăța

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înhăța conjugare la condițional prezent

eu aș înhăța
tu ai înhăța
el ea ar înhăța
noi am înhăța
voi ați înhăța
ei ele ar înhăța

Verbul a înhăța conjugare la condițional perfect

eu aș fi înhățat
tu ai fi înhățat
el ea ar fi înhățat
noi am fi înhățat
voi ați fi înhățat
ei ele ar fi înhățat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înhăța la conjunctiv prezent

eu să fiu înhaț
tu să fii înhați
el ea să fie înhațe
noi să fim înhățăm
voi să fiți înhățați
ei ele să fie înhațe

Conjug a înhăța la imperfect

eu înhățam
tu înhățai
el ea înhăța
noi înhățam
voi înhățați
ei ele înhățau

A înhăța conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înhățasem
tu înhățaseși
el ea înhățase
noi înhățaserăm
voi înhățaserăți
ei ele înhățaseră

Verbul a înhăța conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înhățat
tu să fi înhățat
el ea să fi înhățat
noi să fi înhățat
voi să fi înhățat
ei ele să fi înhățat

Conjugare a înhăța la perfectul simplu

eu înhățai
tu înhățași
el ea înhăță
noi înhățarăm
voi înhățarăți
ei ele înhățară

Conjugarea verbului a înhăța la perfectul compus

eu am înhățat
tu ai înhățat
el ea a înhățat
noi am înhățat
voi ați înhățat
ei ele ar înhățat

Conjugă a înhăța la viitor anterior

eu voi fi înhățat
tu vei fi înhățat
el ea va fi înhățat
noi vom fi înhățat
voi veți fi înhățat
ei ele vor fi înhățat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înhăța

ÎNHĂȚÁ, înháț, verb

I. tranzitiv A apuca (pe cineva sau ceva) cu violență, repede și pe neașteptate; a înșfăca. Mă înhăță de mînecă și mă scoase pe ușă afară. DELAVRANCEA, H. T. 98. După intîiul moment de surpriză, înhăță de piept pe agresor. CARAGIALE, O. II 94. Chipul zbîrlit al unui lup, apărîndu-se crîncen în contra unei întrege droaie de cîni cari îl înhață de gît, de urechi, de coamă. ODOBESCU, S. III 138.
• (reflexiv reciproc; rar, în expresie) A se înhăța la bătaie = a se lua la bătaie. Cu cît pusese mai multă grabă spre a cîștiga această pradă, cu atîta pierdură din verb reflexiv:eme spre a o împărți, certîndu-se, înjurîndu-se între dînșii încît p-aci erau să se înhațe la bătaie cu armele. BĂLCESCU, O. II 258.
♦ reflexiv (Rar, despre lupte) A se porni, a avea loc, a se încinge. Lupte mărunte se înhățau între unii și alții. BĂLCESCU, O. II 106.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înhățând

Participiu

înhățat

Infinitiv scurt

înhăța

Imfinitiv lung

înhățând