Conjugare a înhăma

Conjugarea verbului a înhăma: eu înham, tu înhami, el ea înhamă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înhăma”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înhăma”!

Verbul a înhăma conjugat la prezent

eu înham
tu înhami
el ea înhamă
noi înhămăm
voi înhămați
ei ele înhămați

Verbul a înhăma conjugat la viitor

eu voi înhăma
tu vei înhăma
el ea va înhăma
noi vom înhăma
voi veți înhăma
ei ele vor înhăma

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înhăma conjugare la condițional prezent

eu aș înhăma
tu ai înhăma
el ea ar înhăma
noi am înhăma
voi ați înhăma
ei ele ar înhăma

Verbul a înhăma conjugare la condițional perfect

eu aș fi înhămat
tu ai fi înhămat
el ea ar fi înhămat
noi am fi înhămat
voi ați fi înhămat
ei ele ar fi înhămat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înhăma la conjunctiv prezent

eu să fiu înham
tu să fii înhami
el ea să fie înhame
noi să fim înhămăm
voi să fiți înhămați
ei ele să fie înhame

Conjug a înhăma la imperfect

eu înhămam
tu înhămai
el ea înhăma
noi înhămam
voi înhămați
ei ele înhămau

A înhăma conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înhămasem
tu înhămaseși
el ea înhămase
noi înhămaserăm
voi înhămaserăți
ei ele înhămaseră

Verbul a înhăma conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înhămat
tu să fi înhămat
el ea să fi înhămat
noi să fi înhămat
voi să fi înhămat
ei ele să fi înhămat

Conjugare a înhăma la perfectul simplu

eu înhămai
tu înhămași
el ea înhămă
noi înhămarăm
voi înhămarăți
ei ele înhămară

Conjugarea verbului a înhăma la perfectul compus

eu am înhămat
tu ai înhămat
el ea a înhămat
noi am înhămat
voi ați înhămat
ei ele ar înhămat

Conjugă a înhăma la viitor anterior

eu voi fi înhămat
tu vei fi înhămat
el ea va fi înhămat
noi vom fi înhămat
voi veți fi înhămat
ei ele vor fi înhămat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înhăma

ÎNHĂMÁ, înhám, verb

I. tranzitiv

1. A pune hamurile pe cal (sau pe alt animal de tracțiune); a prinde calul la căruță, la trăsură sau la sanie. Nu-l mai ținea locul de nerăbdare... să înhame caii la căruță și să se înapoieze acasă la maică-sa. GALACTION, O. I 263. Înhamă iepușoarele, își ia cojocul între umere și biciul în mînă. CREANGĂ, P. 114. În grajd de piatră că intra, Herghelia-și înhăma. TEODORESCU, P. P. 90.
       • figurat A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori. ALEXANDRESCU, P. 24.
       • absolut Miai, înhamă și să-i dăm drumul. PREDA, Î. 85. De la București am înhămat, Toată noaptea am mînat. PĂSCULESCU, L. P. 300.
       • reflexiv pasiv S-au înhămat caii la două sănii. SADOVEANU, O. I 400.
       • reflexiv (Rar, despre persoane) Înhamă-te pă tine și trage zdreavăn pînă ce-i ieși din zăpadă. ALECSANDRI, T. I 116.

2. figurat A angaja la un lucru greu. Tu, stăpîn, iei omul sărac, il înhami ca pe un cal. CAMILAR, N. II 242.
       • reflexiv Piatră mare Sta trîntită... Deli-bașa se-ncerca, Dar s-o miște nu putea. Ienicerii Că-și chema Și cu toții Se-nhăma. TEODORESCU, P. P. 555.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înhămând

Participiu

înhămat

Infinitiv scurt

înhăma

Imfinitiv lung

înhămând