Conjugare a indispune

Conjugarea verbului a indispune: eu indispun, tu indispui, el ea indispune la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a indispune”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a indispune”!

Verbul a indispune conjugat la prezent

eu indispun
tu indispui
el ea indispune
noi indispunem
voi indispuneți
ei ele indispuneți

Verbul a indispune conjugat la viitor

eu voi indispune
tu vei indispune
el ea va indispune
noi vom indispune
voi veți indispune
ei ele vor indispune

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a indispune conjugare la condițional prezent

eu aș indispune
tu ai indispune
el ea ar indispune
noi am indispune
voi ați indispune
ei ele ar indispune

Verbul a indispune conjugare la condițional perfect

eu aș fi indispus
tu ai fi indispus
el ea ar fi indispus
noi am fi indispus
voi ați fi indispus
ei ele ar fi indispus

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a indispune la conjunctiv prezent

eu să fiu indispun
tu să fii indispui
el ea să fie indispună
noi să fim indispunem
voi să fiți indispuneți
ei ele să fie indispună

Conjug a indispune la imperfect

eu indispuneam
tu indispuneai
el ea indispunea
noi indispuneam
voi indispuneați
ei ele indispuneau

A indispune conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu indispusesem
tu indispuseseși
el ea indispusese
noi indispuseserăm
voi indispuseserăți
ei ele indispuseseră

Verbul a indispune conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi indispus
tu să fi indispus
el ea să fi indispus
noi să fi indispus
voi să fi indispus
ei ele să fi indispus

Conjugare a indispune la perfectul simplu

eu indispusei
tu indispuseși
el ea indispuse
noi indispuserăm
voi indispuserăți
ei ele indispuseră

Conjugarea verbului a indispune la perfectul compus

eu am indispus
tu ai indispus
el ea a indispus
noi am indispus
voi ați indispus
ei ele ar indispus

Conjugă a indispune la viitor anterior

eu voi fi indispus
tu vei fi indispus
el ea va fi indispus
noi vom fi indispus
voi veți fi indispus
ei ele vor fi indispus

Definiție din
Dicționarul de sinonime al limbii române

VEZI DEFINIŢII a indispune

INDISPUNE verb

1. a (se) amărî, a (se) îndurera, a (se) întrista, a (se) mîhni, a (se) necăji, a (se) supăra, (învechit și popular) a (se) obidi. (învechit și regional) a (se) scîrbi, (învechit) a (se) oțărî, a (se) rîvni, (figurat) a (se) cătrăni. (L-ai pe tata.)

2. a agasa, a enerva, a irita, a necăji, a plictisi, a sîcîi, a supăra, (livresc) a tracasa, (popular) a ciudi, a zădărî, (regional) a zăhătui, (Moldova) a chihăi, (Banat) a zăgălui, (Moldova și Bucovina) a zăhăi, (învechit) a scîrbi, (popular figurat) a ardeia, (regional figurat) a scociorî. (Îl cu insistențele.)

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

indispunând

Participiu

indispus

Infinitiv scurt

indispune

Imfinitiv lung

indispunând