Conjugare a îndestula

Conjugarea verbului a îndestula: eu îndestulez, tu îndestulezi, el ea îndestulează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îndestula”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îndestula”!

Verbul a îndestula conjugat la prezent

eu îndestulez
tu îndestulezi
el ea îndestulează
noi îndestulăm
voi îndestulați
ei ele îndestulați

Verbul a îndestula conjugat la viitor

eu voi îndestula
tu vei îndestula
el ea va îndestula
noi vom îndestula
voi veți îndestula
ei ele vor îndestula

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îndestula conjugare la condițional prezent

eu aș îndestula
tu ai îndestula
el ea ar îndestula
noi am îndestula
voi ați îndestula
ei ele ar îndestula

Verbul a îndestula conjugare la condițional perfect

eu aș fi îndestulat
tu ai fi îndestulat
el ea ar fi îndestulat
noi am fi îndestulat
voi ați fi îndestulat
ei ele ar fi îndestulat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îndestula la conjunctiv prezent

eu să fiu îndestulez
tu să fii îndestulezi
el ea să fie îndestuleze
noi să fim îndestulăm
voi să fiți îndestulați
ei ele să fie îndestuleze

Conjug a îndestula la imperfect

eu îndestulam
tu îndestulai
el ea îndestula
noi îndestulam
voi îndestulați
ei ele îndestulau

A îndestula conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îndestulasem
tu îndestulaseși
el ea îndestulase
noi îndestulaserăm
voi îndestulaserăți
ei ele îndestulaseră

Verbul a îndestula conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îndestulat
tu să fi îndestulat
el ea să fi îndestulat
noi să fi îndestulat
voi să fi îndestulat
ei ele să fi îndestulat

Conjugare a îndestula la perfectul simplu

eu îndestulai
tu îndestulași
el ea îndestulă
noi îndestularăm
voi îndestularăți
ei ele îndestulară

Conjugarea verbului a îndestula la perfectul compus

eu am îndestulat
tu ai îndestulat
el ea a îndestulat
noi am îndestulat
voi ați îndestulat
ei ele ar îndestulat

Conjugă a îndestula la viitor anterior

eu voi fi îndestulat
tu vei fi îndestulat
el ea va fi îndestulat
noi vom fi îndestulat
voi veți fi îndestulat
ei ele vor fi îndestulat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îndestula

ÎNDESTULÁ, îndestulez, verb

I. tranzitiv A mulțumi (pe cineva) pe deplin, a da cuiva destul; a satisface, a sătura (cu de-ale mîncării). Boierul plînge timpul cînd țara-a lui era: O vacă ce cu lapte pe el îndestula. BOLINTINEANU, O. 142.
♦ reflexiv A avea la dispoziție toate cele necesare traiului (în special lucruri de mîncare); a dispune de toate în cantitate suficientă; a se sătura. Unii munceau și alții se îndestulau. SADOVEANU, E. 29. Niciodată mîndru vultur... De o prad-așa bogată încă nu s-a-ndestulat. ALEXANDRESCU, M. 22.
• figurat O săptămînâ să te tot uiți, și tot nu te îndestulezi. ISPIRESCU, L. 66. Curiozitatea mea nu se îndestulă cu atîta. NEGRUZZI, S. I 217.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îndestulând

Participiu

îndestulat

Infinitiv scurt

îndestula

Imfinitiv lung

îndestulând