Conjugare a încovoia

Conjugarea verbului a încovoia: eu încovoi, tu încovoi, el ea încovoaie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a încovoia”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a încovoia”!

Verbul a încovoia conjugat la prezent

eu încovoi
tu încovoi
el ea încovoaie
noi încovoiem
voi încovoiați
ei ele încovoiați

Verbul a încovoia conjugat la viitor

eu voi încovoia
tu vei încovoia
el ea va încovoia
noi vom încovoia
voi veți încovoia
ei ele vor încovoia

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a încovoia conjugare la condițional prezent

eu aș încovoia
tu ai încovoia
el ea ar încovoia
noi am încovoia
voi ați încovoia
ei ele ar încovoia

Verbul a încovoia conjugare la condițional perfect

eu aș fi încovoiat
tu ai fi încovoiat
el ea ar fi încovoiat
noi am fi încovoiat
voi ați fi încovoiat
ei ele ar fi încovoiat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a încovoia la conjunctiv prezent

eu să fiu încovoi
tu să fii încovoi
el ea să fie încovoaie
noi să fim încovoiem
voi să fiți încovoiați
ei ele să fie încovoaie

Conjug a încovoia la imperfect

eu încovoiam
tu încovoiai
el ea încovoia
noi încovoiam
voi încovoiați
ei ele încovoiau

A încovoia conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu încovoiasem
tu încovoiaseși
el ea încovoiase
noi încovoiaserăm
voi încovoiaserăți
ei ele încovoiaseră

Verbul a încovoia conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi încovoiat
tu să fi încovoiat
el ea să fi încovoiat
noi să fi încovoiat
voi să fi încovoiat
ei ele să fi încovoiat

Conjugare a încovoia la perfectul simplu

eu încovoiai
tu încovoiași
el ea încovoie
noi încovoiarăm
voi încovoiarăți
ei ele încovoiară

Conjugarea verbului a încovoia la perfectul compus

eu am încovoiat
tu ai încovoiat
el ea a încovoiat
noi am încovoiat
voi ați încovoiat
ei ele ar încovoiat

Conjugă a încovoia la viitor anterior

eu voi fi încovoiat
tu vei fi încovoiat
el ea va fi încovoiat
noi vom fi încovoiat
voi veți fi încovoiat
ei ele vor fi încovoiat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a încovoia

ÎNCOVOIÁ, încovói, verb

I. reflexiv (Despre ființe sau părți ale corpului) A se curba în formă de arc; a se arcui. Se încovoaie sub o izbucnire de plîns. SAHIA, N. 37. Dar brațele-i goale, unul se încovoaie in sus, ca să scoată o săgeată din cucura de pe umeri; celălalt se reazimă pe creștetul cornut al ciutei. ODOBESCU, S. III 55. Dinaintea gurei de la sobă se încovoia o mîță albă, care torcea de mulțămire. ALECSANDRI, O. P. 95.
• tranzitiv Părintele Ionaftan își încovoie trupul slab și începu urcușul prin umezeala desișurilor. SADOVEANU, O. VII 209. (figurat) Treceai prin văile afunde, Încovoindu-ți îndărătnic Mărețul tău grumaz de unde. GOGA, P. 18. Spre-nchinăciune el genunchii-și încovoaie. EMINESCU, O. I 51.
• reflexiv (Despre obiecte) Își alese o sabie cam ruginită, dar cu fierul ce se încovoia de se făcea covrig. ISPIRESCU, L. 21.
♦ figurat (Despre persoane) A se umili. Eminescu... nu s-a încovoiat niciodată; era un om dintr-o bucată. CARAGIALE, N. S.

15. Să văd eu cum se-ncovoaie cu sfială un Răzvan Pe lîngă cei mai din coadă boierași de la divan? HASDEU, R. vezi 125.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

încovoind

Participiu

încovoiat

Infinitiv scurt

încovoia

Imfinitiv lung

încovoind