CONSULTĂ DEX |
Verbul a încorona conjugat la prezent
Verbul a încorona conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a încorona conjugare la condițional prezent
Verbul a încorona conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a încorona la conjunctiv prezent
Conjug a încorona la imperfect
A încorona conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a încorona conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a încorona la perfectul simplu
Conjugarea verbului a încorona la perfectul compus
Conjugă a încorona la viitor anterior
|
Definiție din
ÎNCORONÁ, încoronez, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. 1. reflexiv (Despre monarhi) A pune pe cap coroana ca simbol al demnității de monarh; prin extensie a deveni monarh, a se urca pe tron. În anul 1301, dinastia lui Arpad se stinge și, după lupte, se încoronează un rege din dinastia de Anjou. istorie R.P.R. 106. Și-n aceste clipe se vor face războaie, se vor încorona regi. EMINESCU, N. 61. Se încoronară și se proclamară rege și regină Poloniei. NEGRUZZI, S. I 178. • tranzitiv El, Volos, doar-a-ncoronat Pe Decebal cel luminat. COȘBUC, P. II 303. 2. tranzitiv figurat A împodobi cu ceva în chip de coroană; a încununa. Niște sprincene... încoronau ochii ei negri. NEGRUZZI, S. I 44. Aci plopii cu frunza o vale-ncoronează, Acolo se văd dealuri, ș-aici sălbatici vii. ALEXANDRESCU, P. 28. 3. tranzitiv figurat A încheia, a desăvîrși o activitate printr-o ultimă realizare valoroasă. |