Conjugare a închelbăra

Conjugarea verbului a închelbăra: eu închelbărez, tu închelbărezi, el ea închelbărează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a închelbăra”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a închelbăra”!

Verbul a închelbăra conjugat la prezent

eu închelbărez
tu închelbărezi
el ea închelbărează
noi închelbărăm
voi închelbărați
ei ele închelbărați

Verbul a închelbăra conjugat la viitor

eu voi închelbăra
tu vei închelbăra
el ea va închelbăra
noi vom închelbăra
voi veți închelbăra
ei ele vor închelbăra

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a închelbăra conjugare la condițional prezent

eu aș închelbăra
tu ai închelbăra
el ea ar închelbăra
noi am închelbăra
voi ați închelbăra
ei ele ar închelbăra

Verbul a închelbăra conjugare la condițional perfect

eu aș fi închelbărat
tu ai fi închelbărat
el ea ar fi închelbărat
noi am fi închelbărat
voi ați fi închelbărat
ei ele ar fi închelbărat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a închelbăra la conjunctiv prezent

eu să fiu închelbărez
tu să fii închelbărezi
el ea să fie închelbăreze
noi să fim închelbărăm
voi să fiți închelbărați
ei ele să fie închelbăreze

Conjug a închelbăra la imperfect

eu închelbăram
tu închelbărai
el ea închelbăra
noi închelbăram
voi închelbărați
ei ele închelbărau

A închelbăra conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu închelbărasem
tu închelbăraseși
el ea închelbărase
noi închelbăraserăm
voi închelbăraserăți
ei ele închelbăraseră

Verbul a închelbăra conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi închelbărat
tu să fi închelbărat
el ea să fi închelbărat
noi să fi închelbărat
voi să fi închelbărat
ei ele să fi închelbărat

Conjugare a închelbăra la perfectul simplu

eu închelbărai
tu închelbărași
el ea închelbără
noi închelbărarăm
voi închelbărarăți
ei ele închelbărară

Conjugarea verbului a închelbăra la perfectul compus

eu am închelbărat
tu ai închelbărat
el ea a închelbărat
noi am închelbărat
voi ați închelbărat
ei ele ar închelbărat

Conjugă a închelbăra la viitor anterior

eu voi fi închelbărat
tu vei fi închelbărat
el ea va fi închelbărat
noi vom fi închelbărat
voi veți fi închelbărat
ei ele vor fi închelbărat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a închelbăra

ÎNCHELBĂRÁ, închelbărez, verb

I. tranzitiv (Muntenia, Olt.) A închelba. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape... după ce-și inchelbără un rînd de haine. ISPIRESCU, L. 136.

– Variantă: încherbălí, încherbălesc (REBREANU, R. I 189), verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

închelbărând

Participiu

închelbărat

Infinitiv scurt

închelbăra

Imfinitiv lung

închelbărând