Conjugare a înavuți

Conjugarea verbului a înavuți: eu înavuțesc, tu înavuțești, el ea înavuțește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înavuți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înavuți”!

Verbul a înavuți conjugat la prezent

eu înavuțesc
tu înavuțești
el ea înavuțește
noi înavuțim
voi înavuțiți
ei ele înavuțiți

Verbul a înavuți conjugat la viitor

eu voi înavuți
tu vei înavuți
el ea va înavuți
noi vom înavuți
voi veți înavuți
ei ele vor înavuți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înavuți conjugare la condițional prezent

eu aș înavuți
tu ai înavuți
el ea ar înavuți
noi am înavuți
voi ați înavuți
ei ele ar înavuți

Verbul a înavuți conjugare la condițional perfect

eu aș fi înavuțit
tu ai fi înavuțit
el ea ar fi înavuțit
noi am fi înavuțit
voi ați fi înavuțit
ei ele ar fi înavuțit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înavuți la conjunctiv prezent

eu să fiu înavuțesc
tu să fii înavuțești
el ea să fie înavuțească
noi să fim înavuțim
voi să fiți înavuțiți
ei ele să fie înavuțească

Conjug a înavuți la imperfect

eu înavuțeam
tu înavuțeai
el ea înavuțea
noi înavuțeam
voi înavuțeați
ei ele înavuțeau

A înavuți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înavuțisem
tu înavuțiseși
el ea înavuțise
noi înavuțiserăm
voi înavuțiserăți
ei ele înavuțiseră

Verbul a înavuți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înavuțit
tu să fi înavuțit
el ea să fi înavuțit
noi să fi înavuțit
voi să fi înavuțit
ei ele să fi înavuțit

Conjugare a înavuți la perfectul simplu

eu înavuții
tu înavuțiși
el ea înavuți
noi înavuțirăm
voi înavuțirăți
ei ele înavuțiră

Conjugarea verbului a înavuți la perfectul compus

eu am înavuțit
tu ai înavuțit
el ea a înavuțit
noi am înavuțit
voi ați înavuțit
ei ele ar înavuțit

Conjugă a înavuți la viitor anterior

eu voi fi înavuțit
tu vei fi înavuțit
el ea va fi înavuțit
noi vom fi înavuțit
voi veți fi înavuțit
ei ele vor fi înavuțit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înavuți

ÎNAVUȚÍ, înavuțesc, verb IV. reflexiv A se îmbogăți. Să ne dai tu nouă socoteală acum din ce te-ai înavuțit. vezi limba română noiembrie 1953, 117. De ce s-a lăsat omul de un meșteșug și s-a apucat de altul, cînd nici cu întîiul nu murea de foame și cînd nici cu al doilea nu putea să se înavuțească? PAS, Z. I 159.
• tranzitiv figurat A înavuțit istoria noastră cu un tezaur de documente. MACEDONSKI, O. IV 26. Versurile și... proza cu care a înavuțit tînăra noastră literatură. CARAGIALE, O. III

14.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înavuțind

Participiu

înavuțit

Infinitiv scurt

înavuți

Imfinitiv lung

înavuțind