Conjugare a înauri

Conjugarea verbului a înauri: eu înauresc, tu înaurești, el ea înaurește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înauri”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înauri”!

Verbul a înauri conjugat la prezent

eu înauresc
tu înaurești
el ea înaurește
noi înaurim
voi înauriți
ei ele înauriți

Verbul a înauri conjugat la viitor

eu voi înauri
tu vei înauri
el ea va înauri
noi vom înauri
voi veți înauri
ei ele vor înauri

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înauri conjugare la condițional prezent

eu aș înauri
tu ai înauri
el ea ar înauri
noi am înauri
voi ați înauri
ei ele ar înauri

Verbul a înauri conjugare la condițional perfect

eu aș fi înaurit
tu ai fi înaurit
el ea ar fi înaurit
noi am fi înaurit
voi ați fi înaurit
ei ele ar fi înaurit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înauri la conjunctiv prezent

eu să fiu înauresc
tu să fii înaurești
el ea să fie înaurească
noi să fim înaurim
voi să fiți înauriți
ei ele să fie înaurească

Conjug a înauri la imperfect

eu înauream
tu înaureai
el ea înaurea
noi înauream
voi înaureați
ei ele înaureau

A înauri conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înaurisem
tu înauriseși
el ea înaurise
noi înauriserăm
voi înauriserăți
ei ele înauriseră

Verbul a înauri conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înaurit
tu să fi înaurit
el ea să fi înaurit
noi să fi înaurit
voi să fi înaurit
ei ele să fi înaurit

Conjugare a înauri la perfectul simplu

eu înaurii
tu înauriși
el ea înauri
noi înaurirăm
voi înaurirăți
ei ele înauriră

Conjugarea verbului a înauri la perfectul compus

eu am înaurit
tu ai înaurit
el ea a înaurit
noi am înaurit
voi ați înaurit
ei ele ar înaurit

Conjugă a înauri la viitor anterior

eu voi fi înaurit
tu vei fi înaurit
el ea va fi înaurit
noi vom fi înaurit
voi veți fi înaurit
ei ele vor fi înaurit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înauri

ÎNAURÍ, înauresc, verb IV. tranzitiv (Rar) A auri. (figurat) [Amorul] înaurește cu raze nourii de desfătare. CONACHI, P. 287.

– Variantă: înaurá (NEGRUZZI, S. II 129) verb

I.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înaurind

Participiu

înaurit

Infinitiv scurt

înauri

Imfinitiv lung

înaurind