eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a înăspri

Conjugarea verbului a înăspri: eu înăspresc, tu înăsprești, el ea înăsprește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a înăspri”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înăspri”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a înăspri conjugat la prezent
  • eu înăspresc
  • tu înăsprești
  • el ea înăsprește
  • noi înăsprim
  • voi înăspriți
  • ei ele înăspriți
Verbul a înăspri conjugat la viitor
  • eu voi înăspri
  • tu vei înăspri
  • el ea va înăspri
  • noi vom înăspri
  • voi veți înăspri
  • ei ele vor înăspri
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a înăspri conjugare la condițional prezent
  • eu aș înăspri
  • tu ai înăspri
  • el ea ar înăspri
  • noi am înăspri
  • voi ați înăspri
  • ei ele ar înăspri
Verbul a înăspri conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi înăsprit
  • tu ai fi înăsprit
  • el ea ar fi înăsprit
  • noi am fi înăsprit
  • voi ați fi înăsprit
  • ei ele ar fi înăsprit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a înăspri la conjunctiv prezent
  • eu să fiu înăspresc
  • tu să fii înăsprești
  • el ea să fie înăsprească
  • noi să fim înăsprim
  • voi să fiți înăspriți
  • ei ele să fie înăsprească
Conjug a înăspri la imperfect
  • eu înăspream
  • tu înăspreai
  • el ea înăsprea
  • noi înăspream
  • voi înăspreați
  • ei ele înăspreau
A înăspri conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu înăsprisem
  • tu înăspriseși
  • el ea înăsprise
  • noi înăspriserăm
  • voi înăspriserăți
  • ei ele înăspriseră
Verbul a înăspri conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi înăsprit
  • tu să fi înăsprit
  • el ea să fi înăsprit
  • noi să fi înăsprit
  • voi să fi înăsprit
  • ei ele să fi înăsprit
Conjugare a înăspri la perfectul simplu
  • eu înăsprii
  • tu înăspriși
  • el ea înăspri
  • noi înăsprirăm
  • voi înăsprirăți
  • ei ele înăspriră
Conjugarea verbului a înăspri la perfectul compus
  • eu am înăsprit
  • tu ai înăsprit
  • el ea a înăsprit
  • noi am înăsprit
  • voi ați înăsprit
  • ei ele ar înăsprit
Conjugă a înăspri la viitor anterior
  • eu voi fi înăsprit
  • tu vei fi înăsprit
  • el ea va fi înăsprit
  • noi vom fi înăsprit
  • voi veți fi înăsprit
  • ei ele vor fi înăsprit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎNĂSPRÍ, înăspresc, verb IV.

1. tranzitiv A face ca ceva să devină aspru; a aspri. Vîntul îi înăsprise pielea.

2. reflexiv (Despre verb reflexiv:eme) A se face mai rece. verb reflexiv:emea începea să se înăsprească. În port munca conteni și vapoarele plecară mai curînd, de frica înghețului. DUNĂREANU, CH. 74. Toamna se duce și verb reflexiv:emea prinde a se-năspri. VLAHUȚĂ, O. A. 135.

3. tranzitiv figurat (Cu privire la oameni și la inima, firea sau gîndul lor) A face mai neînduplecat, mai sever, mai rău, mai închis; a înrăutăți, a înrăi. Îl înăsprise clocotul din el. POPA, V 256. Gîndul că soră-sa ar privi-o de sus... îi înăsprise inima. VLAHUȚĂ, O. A. III 134.
       • reflexiv Sufletul tînăr se înăspri. SADOVEANU, O. I 271. Parcă nu erau numai Maranda și părinții pricina neastîmpărului său; i se mai înăsprea sufletul și cu jalea din sat. MIRONESCU, S. A. 44.
♦ reflexiv (Despre trăsăturile feței) A exprima asprime, duritate, severitate. Slăbise, între sprîncene i se adîncise o dungă. Gura i se înăsprise. CAMILAR, TEM. 256.

4. tranzitiv A face ca o situație să devină mai grea, mai puțin suportabilă: a agrava. Și care mai grozav jug... poate fi altul decît sărăcia, care negreșit va fi partea țăranilor, dacă în loc de a îmbunătăți, vom înăspri soarta lor? KOGĂLNICEANU, S. A. 173.
♦ reflexiv A se încorda, a se ascuți; a se agrava; a se adînci (4). În perioada imperialistă a capitalismului se întețește goana capitaliștilor după profituri maxime, se înăspresc toate contradicțiile capitalismului. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 12, 15.

5. reflexiv (Despre must) A căpăta un gust acidulat, a deveni înțepător, pișcător.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

înăsprind

Participiu

înăsprit

Infinitiv scurt

înăspri

Imfinitiv lung

înăsprind



dex-app