Conjugare a înainta

Conjugarea verbului a înainta: eu înaintez, tu înaintezi, el ea înaintează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înainta”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înainta”!

Verbul a înainta conjugat la prezent

eu înaintez
tu înaintezi
el ea înaintează
noi înaintăm
voi înaintați
ei ele înaintați

Verbul a înainta conjugat la viitor

eu voi înainta
tu vei înainta
el ea va înainta
noi vom înainta
voi veți înainta
ei ele vor înainta

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înainta conjugare la condițional prezent

eu aș înainta
tu ai înainta
el ea ar înainta
noi am înainta
voi ați înainta
ei ele ar înainta

Verbul a înainta conjugare la condițional perfect

eu aș fi înaintat
tu ai fi înaintat
el ea ar fi înaintat
noi am fi înaintat
voi ați fi înaintat
ei ele ar fi înaintat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înainta la conjunctiv prezent

eu să fiu înaintez
tu să fii înaintezi
el ea să fie înainteze
noi să fim înaintăm
voi să fiți înaintați
ei ele să fie înainteze

Conjug a înainta la imperfect

eu înaintam
tu înaintai
el ea înainta
noi înaintam
voi înaintați
ei ele înaintau

A înainta conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înaintasem
tu înaintaseși
el ea înaintase
noi înaintaserăm
voi înaintaserăți
ei ele înaintaseră

Verbul a înainta conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înaintat
tu să fi înaintat
el ea să fi înaintat
noi să fi înaintat
voi să fi înaintat
ei ele să fi înaintat

Conjugare a înainta la perfectul simplu

eu înaintai
tu înaintași
el ea înaintă
noi înaintarăm
voi înaintarăți
ei ele înaintară

Conjugarea verbului a înainta la perfectul compus

eu am înaintat
tu ai înaintat
el ea a înaintat
noi am înaintat
voi ați înaintat
ei ele ar înaintat

Conjugă a înainta la viitor anterior

eu voi fi înaintat
tu vei fi înaintat
el ea va fi înaintat
noi vom fi înaintat
voi veți fi înaintat
ei ele vor fi înaintat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înainta

ÎNAINTÁ, înaintez, verb

I.

1. intranzitiv A merge înainte, a se mișca spre cineva sau ceva; a avansa. Cu greu înaintam prin nămolul drumului rău. SADOVEANU, O. VI 526. Luntrea... înaintează în lovire de lopeți. EMINESCU, O. I 154. Căruța... înaintează pe căi fără de urme. ODOBESCU, S. III

15. Vaporul legănat de valuri înaintează răpide. ALECSANDRI, O. P. 317.
       • figurat Drumul... înaintează vesel, neted. REBREANU,

I.

9.
       • (Poetic) Din văi tu vezi amurgul Spre culmi înaintînd. COȘBUC, P. I 215.
       • reflexiv (Rar) Mă înaintam chiar ca o mașină printre toate acele minuni. ALECSANDRI, C. 122. Iată că se-nainta Și pe prag se arăta. id. P. P. 131.
♦ A merge înainte (în timp), a se desfășura. Noaptea-naintează. MACEDONSKI, O. I 173.
       • Expresia: A înainta în vîrstă = a îmbătrîni.

2. intranzitiv figurat A merge mai departe pe calea dezvoltării; a progresa. Uniunea Sovietică... înaintează acum spre cea mai înaltă formă de civilizație. SAHIA, U.R.S.S. 91.

3. tranzitiv (Cu privire la persoane) A ridica în grad, într-o funcție mai importantă; a avansa. La o săptămînă după această minunată întîmplare, Vartolomeu Diaconu a fost mutat și înaintat la gradul de șef al stației Piscul-Voievodesei. C. PETRESCU, A. 298.

4. tranzitiv (Cu privire la acte, petiții, lucrări administrative etc.) A expedia, a trimite. Am înaintat parchetului alăturata scrisoare. Cred că de astă dată ți s-a înfundat. CARAGIALE, O. II 307.

5. tranzitiv (Învechit, cu privire la o sumă de bani) A da înainte, a plăti cu anticipație. Mă rog, băbacă, încă și acum ca să-mi înaintezi leafa. KOGĂLNICEANU, S. 101.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înaintând

Participiu

înaintat

Infinitiv scurt

înainta

Imfinitiv lung

înaintând