eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a împuternici

Conjugarea verbului a împuternici: eu împuternicesc, tu împuternicești, el ea împuternicește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a împuternici”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a împuternici”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a împuternici conjugat la prezent
  • eu împuternicesc
  • tu împuternicești
  • el ea împuternicește
  • noi împuternicim
  • voi împuterniciți
  • ei ele împuterniciți
Verbul a împuternici conjugat la viitor
  • eu voi împuternici
  • tu vei împuternici
  • el ea va împuternici
  • noi vom împuternici
  • voi veți împuternici
  • ei ele vor împuternici
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a împuternici conjugare la condițional prezent
  • eu aș împuternici
  • tu ai împuternici
  • el ea ar împuternici
  • noi am împuternici
  • voi ați împuternici
  • ei ele ar împuternici
Verbul a împuternici conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi împuternicit
  • tu ai fi împuternicit
  • el ea ar fi împuternicit
  • noi am fi împuternicit
  • voi ați fi împuternicit
  • ei ele ar fi împuternicit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a împuternici la conjunctiv prezent
  • eu să fiu împuternicesc
  • tu să fii împuternicești
  • el ea să fie împuternicească
  • noi să fim împuternicim
  • voi să fiți împuterniciți
  • ei ele să fie împuternicească
Conjug a împuternici la imperfect
  • eu împuterniceam
  • tu împuterniceai
  • el ea împuternicea
  • noi împuterniceam
  • voi împuterniceați
  • ei ele împuterniceau
A împuternici conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu împuternicisem
  • tu împuterniciseși
  • el ea împuternicise
  • noi împuterniciserăm
  • voi împuterniciserăți
  • ei ele împuterniciseră
Verbul a împuternici conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi împuternicit
  • tu să fi împuternicit
  • el ea să fi împuternicit
  • noi să fi împuternicit
  • voi să fi împuternicit
  • ei ele să fi împuternicit
Conjugare a împuternici la perfectul simplu
  • eu împuternicii
  • tu împuterniciși
  • el ea împuternici
  • noi împuternicirăm
  • voi împuternicirăți
  • ei ele împuterniciră
Conjugarea verbului a împuternici la perfectul compus
  • eu am împuternicit
  • tu ai împuternicit
  • el ea a împuternicit
  • noi am împuternicit
  • voi ați împuternicit
  • ei ele ar împuternicit
Conjugă a împuternici la viitor anterior
  • eu voi fi împuternicit
  • tu vei fi împuternicit
  • el ea va fi împuternicit
  • noi vom fi împuternicit
  • voi veți fi împuternicit
  • ei ele vor fi împuternicit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎMPUTERNICÍ, împuternicesc, verb IV. tranzitiv

1. A da cuiva puterea de a face ceva, de a exercita anumite atribuții; (juridic) a da mandat. L-a împuternicit să ia măsurile pe care le crede de cuviință.

2. (Învechit și popular) A da puteri (cuiva), a întări; a reface puterile (cuiva). Dar gîndul că tot chinul îi vine din dragostea cu Maranda îl făcea să-i fie și mai dragă și-l împuternicea mai mult în răbdare. MIRONESCU, S. A. 31. Trebuiră a mai ședea pe locuțiune.. spre a împuternici oastea muncită de drum. BĂLCESCU, O. II 118.
       • reflexiv Sînt de părere să-i izbim, să nu se împuternicească mai mult pe locul acesta. VISSARION, B. 343.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

împuternicind

Participiu

împuternicit

Infinitiv scurt

împuternici

Imfinitiv lung

împuternicind



dex-app