Conjugare a împrieteni

Conjugarea verbului a împrieteni: eu împrietenesc, tu împrietenești, el ea împrietenește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a împrieteni”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a împrieteni”!

Verbul a împrieteni conjugat la prezent

eu împrietenesc
tu împrietenești
el ea împrietenește
noi împrietenim
voi împrieteniți
ei ele împrieteniți

Verbul a împrieteni conjugat la viitor

eu voi împrieteni
tu vei împrieteni
el ea va împrieteni
noi vom împrieteni
voi veți împrieteni
ei ele vor împrieteni

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a împrieteni conjugare la condițional prezent

eu aș împrieteni
tu ai împrieteni
el ea ar împrieteni
noi am împrieteni
voi ați împrieteni
ei ele ar împrieteni

Verbul a împrieteni conjugare la condițional perfect

eu aș fi împrietenit
tu ai fi împrietenit
el ea ar fi împrietenit
noi am fi împrietenit
voi ați fi împrietenit
ei ele ar fi împrietenit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a împrieteni la conjunctiv prezent

eu să fiu împrietenesc
tu să fii împrietenești
el ea să fie împrietenească
noi să fim împrietenim
voi să fiți împrieteniți
ei ele să fie împrietenească

Conjug a împrieteni la imperfect

eu împrieteneam
tu împrieteneai
el ea împrietenea
noi împrieteneam
voi împrieteneați
ei ele împrieteneau

A împrieteni conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu împrietenisem
tu împrieteniseși
el ea împrietenise
noi împrieteniserăm
voi împrieteniserăți
ei ele împrieteniseră

Verbul a împrieteni conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi împrietenit
tu să fi împrietenit
el ea să fi împrietenit
noi să fi împrietenit
voi să fi împrietenit
ei ele să fi împrietenit

Conjugare a împrieteni la perfectul simplu

eu împrietenii
tu împrieteniși
el ea împrieteni
noi împrietenirăm
voi împrietenirăți
ei ele împrieteniră

Conjugarea verbului a împrieteni la perfectul compus

eu am împrietenit
tu ai împrietenit
el ea a împrietenit
noi am împrietenit
voi ați împrietenit
ei ele ar împrietenit

Conjugă a împrieteni la viitor anterior

eu voi fi împrietenit
tu vei fi împrietenit
el ea va fi împrietenit
noi vom fi împrietenit
voi veți fi împrietenit
ei ele vor fi împrietenit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a împrieteni

ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, verb IV. reflexiv reciproc. (Mai ales construit cu prepoziție «cu») A intra în legături de prietenie, a deveni prieten (cu cineva). Zile lungi mi le-am pierdut Să mă-mprietenesc cu tine. COȘBUC, P. I 51.
• figurat În prima zi m-am împrietenit cu copacii și cu cîinii. VLAHUȚĂ, O. A. 145. Se împrieteniră și se duseră la palaturile împărătești. ISPIRESCU, L. 371.

– Variantă: împrietini (SADOVEANU, E.

7) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

împrietenind

Participiu

împrietenit

Infinitiv scurt

împrieteni

Imfinitiv lung

împrietenind