CONSULTĂ DEX |
Verbul a împreuna conjugat la prezent
Verbul a împreuna conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a împreuna conjugare la condițional prezent
Verbul a împreuna conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a împreuna la conjunctiv prezent
Conjug a împreuna la imperfect
A împreuna conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a împreuna conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a împreuna la perfectul simplu
Conjugarea verbului a împreuna la perfectul compus
Conjugă a împreuna la viitor anterior
|
Definiție din
ÎMPREUNÁ, împreún și împreunez, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. reflexiv 1. A se aduna la un loc, a se uni; a se îmbina. Cînd umbrele se împreunară în amurgul serii, Ileana se ridică de pe piatră. SLAVICI, N. I 65. Limba rîurilor blîndă, ale codrilor suspine, Glasul lumii, glasul mării se-mpreună-n infinit. EMINESCU, O. IV 119. • figurat Bătrînu-și pleacă geana și iar rămîne orb, Picioarele lui vechie cu piatra se-mpreună. EMINESCU, O. I 98. • tranzitiv Mută fluvii și le împreună, Și le-abate albia străbună; Răsădește proaspătă pădure Pe întinderi de nisipuri sure. despre BOTEZ, forme S. 16. Înainte de a dormi, ea își împreuna mînile. EMINESCU, N. 67. ♦ tranzitiv (Neobișnuit) A întruni, a cumula.Emirii... pe lîngă autoritatea mireană împreunau și pe cea bisericească. BĂLCESCU, O. II 44. 2. (Despre ființe de sex opus) A se împerechea. Unds-a pomenit Și s-a auzit Să se-mperecheze, Să se-mpreuneze Porumbița albă Cu porumba neagră? TEODORESCU, P. P. 648. Unde s-au aflat Că s-a-mpreunat Corbi cu turturele, Șerpi cu floricele, Urși cu căprioare? ALECSANDRI, P. P. 117. – Accentuat și: împréun (EMINESCU, O. I 97). |