CONSULTĂ DEX |
Verbul a împrejmui conjugat la prezent
Verbul a împrejmui conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a împrejmui conjugare la condițional prezent
Verbul a împrejmui conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a împrejmui la conjunctiv prezent
Conjug a împrejmui la imperfect
A împrejmui conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a împrejmui conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a împrejmui la perfectul simplu
Conjugarea verbului a împrejmui la perfectul compus
Conjugă a împrejmui la viitor anterior
|
Definiție din
ÎMPREJMUÍ, împrejmuiesc, verb IV. tranzitiv A închide un loc de jur împrejur cu gard, cu spini etc.; a îngrădi. E împrejmuită cu ziduri înalte curtea. STANCU, despre 136. Vezi tu departe-n răsărit Aprins lucind ca focul Palatul lor? Împrejmuit Cu zid d-argint e locul. COȘBUC, P. I 66. Dicționarul limbii romîne literare contemporane ♦ figurat A înconjura, a împresura. Muncitorii sînt împrejmuiți de pretutindeni, și împinși sub lovituri, spre oraș. SAHIA, N. 45. |