eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a împosesui

Conjugarea verbului a împosesui: eu împosesuiesc, tu împosesuiești, el ea împosesuiește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a împosesui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a împosesui”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a împosesui conjugat la prezent
  • eu împosesuiesc
  • tu împosesuiești
  • el ea împosesuiește
  • noi împosesuim
  • voi împosesuiți
  • ei ele împosesuiți
Verbul a împosesui conjugat la viitor
  • eu voi împosesui
  • tu vei împosesui
  • el ea va împosesui
  • noi vom împosesui
  • voi veți împosesui
  • ei ele vor împosesui
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a împosesui conjugare la condițional prezent
  • eu aș împosesui
  • tu ai împosesui
  • el ea ar împosesui
  • noi am împosesui
  • voi ați împosesui
  • ei ele ar împosesui
Verbul a împosesui conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi împosesuit
  • tu ai fi împosesuit
  • el ea ar fi împosesuit
  • noi am fi împosesuit
  • voi ați fi împosesuit
  • ei ele ar fi împosesuit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a împosesui la conjunctiv prezent
  • eu să fiu împosesuiesc
  • tu să fii împosesuiești
  • el ea să fie împosesuiască
  • noi să fim împosesuim
  • voi să fiți împosesuiți
  • ei ele să fie împosesuiască
Conjug a împosesui la imperfect
  • eu împosesuiam
  • tu împosesuiai
  • el ea împosesuia
  • noi împosesuiam
  • voi împosesuiați
  • ei ele împosesuiau
A împosesui conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu împosesuisem
  • tu împosesuiseși
  • el ea împosesuise
  • noi împosesuiserăm
  • voi împosesuiserăți
  • ei ele împosesuiseră
Verbul a împosesui conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi împosesuit
  • tu să fi împosesuit
  • el ea să fi împosesuit
  • noi să fi împosesuit
  • voi să fi împosesuit
  • ei ele să fi împosesuit
Conjugare a împosesui la perfectul simplu
  • eu împosesuii
  • tu împosesuiși
  • el ea împosesui
  • noi împosesuirăm
  • voi împosesuirăți
  • ei ele împosesuiră
Conjugarea verbului a împosesui la perfectul compus
  • eu am împosesuit
  • tu ai împosesuit
  • el ea a împosesuit
  • noi am împosesuit
  • voi ați împosesuit
  • ei ele ar împosesuit
Conjugă a împosesui la viitor anterior
  • eu voi fi împosesuit
  • tu vei fi împosesuit
  • el ea va fi împosesuit
  • noi vom fi împosesuit
  • voi veți fi împosesuit
  • ei ele vor fi împosesuit
Definiție din
Dicționarul limbii române moderne
ÎMPOSESUÍ, împosesuiesc, verb IV. tranzitiv (învechit și regional) A da în posesie, a arenda o moșie.

– Din în- + posesie.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

împosesuind

Participiu

împosesuit

Infinitiv scurt

împosesui

Imfinitiv lung

împosesuind



dex-app