Conjugare a împila

Conjugarea verbului a împila: eu împilez, tu împilezi, el ea împilează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a împila”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a împila”!

Verbul a împila conjugat la prezent

eu împilez
tu împilezi
el ea împilează
noi împilăm
voi împilați
ei ele împilați

Verbul a împila conjugat la viitor

eu voi împila
tu vei împila
el ea va împila
noi vom împila
voi veți împila
ei ele vor împila

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a împila conjugare la condițional prezent

eu aș împila
tu ai împila
el ea ar împila
noi am împila
voi ați împila
ei ele ar împila

Verbul a împila conjugare la condițional perfect

eu aș fi împilat
tu ai fi împilat
el ea ar fi împilat
noi am fi împilat
voi ați fi împilat
ei ele ar fi împilat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a împila la conjunctiv prezent

eu să fiu împilez
tu să fii împilezi
el ea să fie împileze
noi să fim împilăm
voi să fiți împilați
ei ele să fie împileze

Conjug a împila la imperfect

eu împilam
tu împilai
el ea împila
noi împilam
voi împilați
ei ele împilau

A împila conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu împilasem
tu împilaseși
el ea împilase
noi împilaserăm
voi împilaserăți
ei ele împilaseră

Verbul a împila conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi împilat
tu să fi împilat
el ea să fi împilat
noi să fi împilat
voi să fi împilat
ei ele să fi împilat

Conjugare a împila la perfectul simplu

eu împilai
tu împilași
el ea împilă
noi împilarăm
voi împilarăți
ei ele împilară

Conjugarea verbului a împila la perfectul compus

eu am împilat
tu ai împilat
el ea a împilat
noi am împilat
voi ați împilat
ei ele ar împilat

Conjugă a împila la viitor anterior

eu voi fi împilat
tu vei fi împilat
el ea va fi împilat
noi vom fi împilat
voi veți fi împilat
ei ele vor fi împilat

Definiție din
Dicționarul etimologic român

VEZI DEFINIŢII a împila

împilá (împiléz, împilát), verb –

1. A comprima, a presa, a zdrobi. –

2. A oprima, a asupri.

– Variante împili, încila, închila. Probabil din latina *impillāre < pilāre, conform pil, piuă (Cihac, I, 119; Tiktin; Pușcariu, RF, II, 66-71). După o părere mai puțin convingătoare, a lui Drăganu, Dacor., VI, 286-91, de la chilă › închila, cu modificare datorată hiperurbanismului. Pentru semantism, conform limba franceza fouler, limba neogreacă πιλέω.

– derivat împilător, adjectiv (care oprimă).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

împilând

Participiu

împilat

Infinitiv scurt

împila

Imfinitiv lung

împilând