eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a împietri

Conjugarea verbului a împietri: eu împietresc, tu împietrești, el ea împietrește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a împietri”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a împietri”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a împietri conjugat la prezent
  • eu împietresc
  • tu împietrești
  • el ea împietrește
  • noi împietrim
  • voi împietriți
  • ei ele împietriți
Verbul a împietri conjugat la viitor
  • eu voi împietri
  • tu vei împietri
  • el ea va împietri
  • noi vom împietri
  • voi veți împietri
  • ei ele vor împietri
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a împietri conjugare la condițional prezent
  • eu aș împietri
  • tu ai împietri
  • el ea ar împietri
  • noi am împietri
  • voi ați împietri
  • ei ele ar împietri
Verbul a împietri conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi împietrit
  • tu ai fi împietrit
  • el ea ar fi împietrit
  • noi am fi împietrit
  • voi ați fi împietrit
  • ei ele ar fi împietrit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a împietri la conjunctiv prezent
  • eu să fiu împietresc
  • tu să fii împietrești
  • el ea să fie împietrească
  • noi să fim împietrim
  • voi să fiți împietriți
  • ei ele să fie împietrească
Conjug a împietri la imperfect
  • eu împietream
  • tu împietreai
  • el ea împietrea
  • noi împietream
  • voi împietreați
  • ei ele împietreau
A împietri conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu împietrisem
  • tu împietriseși
  • el ea împietrise
  • noi împietriserăm
  • voi împietriserăți
  • ei ele împietriseră
Verbul a împietri conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi împietrit
  • tu să fi împietrit
  • el ea să fi împietrit
  • noi să fi împietrit
  • voi să fi împietrit
  • ei ele să fi împietrit
Conjugare a împietri la perfectul simplu
  • eu împietrii
  • tu împietriși
  • el ea împietri
  • noi împietrirăm
  • voi împietrirăți
  • ei ele împietriră
Conjugarea verbului a împietri la perfectul compus
  • eu am împietrit
  • tu ai împietrit
  • el ea a împietrit
  • noi am împietrit
  • voi ați împietrit
  • ei ele ar împietrit
Conjugă a împietri la viitor anterior
  • eu voi fi împietrit
  • tu vei fi împietrit
  • el ea va fi împietrit
  • noi vom fi împietrit
  • voi veți fi împietrit
  • ei ele vor fi împietrit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎMPIETRÍ, împietresc, verb IV.

1. intranzitiv și reflexiv (În basme) A se preface în piatră. La locul unde se împietrise frate-său, păți ca dînsul. ISPIRESCU, L. 296.

2. intranzitiv A rămîne pe loc, nemișcat; a încremeni, a înmărmuri, a înlemni, a îngheța. Nici glas de cucoș, nici hămăit de cîne, nimic; totul împietrise pretutindeni. SADOVEANU, O. VII 363. Rîsul ar fi înghețat pe buze nu numai actorilor presupusei comedii, ci ar fi împietrit și pe fața spectatorilor amatori de rîs. CAMIL PETRESCU, T. II 291.
       • tranzitiv Își împietri obrazul; zîmbetul îi fugi tot în ochi, unde i s-ascunse sub tufele sprîncenelor și sub pălărie. CAMILAR, TEM. 184.

3. reflexiv figurat A nu mai simți nimic, a deveni insensibil. Sufletul ei se împietrise de amărăciune. REBREANU,

I. 58. După suferiri multe inima se-mpietrește. ALEXANDRESCU, M.

6.
       • tranzitiv Ce nenorociri te-au zdrobit, ce dureri ți-au împietrit sufletul? SADOVEANU, O. I 422. Chinul și durerea simțirea-mi a-mpietrit-o. EMINESCU, O. I 116.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

împietrind

Participiu

împietrit

Infinitiv scurt

împietri

Imfinitiv lung

împietrind



dex-app