CONSULTĂ DEX |
Verbul a împături conjugat la prezent
Verbul a împături conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a împături conjugare la condițional prezent
Verbul a împături conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a împături la conjunctiv prezent
Conjug a împături la imperfect
A împături conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a împături conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a împături la perfectul simplu
Conjugarea verbului a împături la perfectul compus
Conjugă a împături la viitor anterior
|
Definiție din
ÎMPĂTURÍ, împăturesc, verb IV. tranzitiv (Și în forma împătura; cu privire la o pătură, la o foaie de hîrtie, la o haină etc.) A strînge prin îndoire de mai multe ori. Gîngu își împături sumanul pe prispă. C. PETRESCU, S. 35. Scrise o carte pe o foaie de hîrtie, o împătură-n patru și-o dete lui moș Gligor. RETEGANUL, P. I 16.Dicționarul limbii romîne literare contemporane – Variantă: împăturá, împắtur și împăturez (CAMIL PETRESCU, T. II 553, GOGA, C. P. 28), verb I. |