eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a împărtăși

Conjugarea verbului a împărtăși: eu împărtășesc, tu împărtășești, el ea împărtășește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a împărtăși”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a împărtăși”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a împărtăși conjugat la prezent
  • eu împărtășesc
  • tu împărtășești
  • el ea împărtășește
  • noi împărtășim
  • voi împărtășiți
  • ei ele împărtășiți
Verbul a împărtăși conjugat la viitor
  • eu voi împărtăși
  • tu vei împărtăși
  • el ea va împărtăși
  • noi vom împărtăși
  • voi veți împărtăși
  • ei ele vor împărtăși
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a împărtăși conjugare la condițional prezent
  • eu aș împărtăși
  • tu ai împărtăși
  • el ea ar împărtăși
  • noi am împărtăși
  • voi ați împărtăși
  • ei ele ar împărtăși
Verbul a împărtăși conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi împărtășit
  • tu ai fi împărtășit
  • el ea ar fi împărtășit
  • noi am fi împărtășit
  • voi ați fi împărtășit
  • ei ele ar fi împărtășit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a împărtăși la conjunctiv prezent
  • eu să fiu împărtășesc
  • tu să fii împărtășești
  • el ea să fie împărtășească
  • noi să fim împărtășim
  • voi să fiți împărtășiți
  • ei ele să fie împărtășească
Conjug a împărtăși la imperfect
  • eu împărtășeam
  • tu împărtășeai
  • el ea împărtășea
  • noi împărtășeam
  • voi împărtășeați
  • ei ele împărtășeau
A împărtăși conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu împărtășisem
  • tu împărtășiseși
  • el ea împărtășise
  • noi împărtășiserăm
  • voi împărtășiserăți
  • ei ele împărtășiseră
Verbul a împărtăși conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi împărtășit
  • tu să fi împărtășit
  • el ea să fi împărtășit
  • noi să fi împărtășit
  • voi să fi împărtășit
  • ei ele să fi împărtășit
Conjugare a împărtăși la perfectul simplu
  • eu împărtășii
  • tu împărtășiși
  • el ea împărtăși
  • noi împărtășirăm
  • voi împărtășirăți
  • ei ele împărtășiră
Conjugarea verbului a împărtăși la perfectul compus
  • eu am împărtășit
  • tu ai împărtășit
  • el ea a împărtășit
  • noi am împărtășit
  • voi ați împărtășit
  • ei ele ar împărtășit
Conjugă a împărtăși la viitor anterior
  • eu voi fi împărtășit
  • tu vei fi împărtășit
  • el ea va fi împărtășit
  • noi vom fi împărtășit
  • voi veți fi împărtășit
  • ei ele vor fi împărtășit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎMPĂRTĂȘÍ, împărtășesc, verb IV.

1. tranzitiv (Cu privire la idei, gînduri, sentimente) A comunica, a face cunoscut, a destăinui. Badea Ilie îmi împărtăși nu știu pentru a citea oară bucuria și îngrijorările. C. PETRESCU, S. 137. Călugărul Dan e unul din școlarii Academiei, iar cu deosebire al maistrului Ruben, care-i împărtășește toate îndoielile. EMINESCU, N. 52. Să-ți deie un răspuns, pre care apoi să mi-l împărtășești fără zăbavă. KOGĂLNICEANU, S. 198.
       • reflexiv reciproc. Vă împărtășeați impresiile, rîdeați amintindu-vă comedioara lui Alecsandri. PAS, Z. I 187.

2. tranzitiv A primi, a accepta, a fi de acord cu... Copiii împărtășeau opiniile părinților. ARGHEZI, P. T. 129. Noi, împărtășind părerile lui, lucram cu stăruință. CARAGIALE, O. II 357.

3. reflexiv (Cu determinări introduse prin prepoziție «din» sau, învechit, «de») A se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva. Numai împăratul se mîhnea în sufletul său că nu este față și fiul său cel mic care să se împărtășească de bucuria poporului său. ISPIRESCU, L. 297. Hatmanii lîngă dînsul păzeau tăcere, respectînd supărarea sa de care și ei se împărtășeau. NEGRUZZI, S. I 168.
       • tranzitiv factitiv Razile soarelui au împărtășit de a sa frumoasă lumină pînă și cele mai nepătrunsă desimi a codrilor. DRĂGHICI, R. 154.
♦ tranzitiv A avea parte de... Ne înlîlneam iarăși acum în pragul unei noi și grele meserii, meniți a împărtăși aceeași soartă. BART, S. M.

12.
♦ tranzitiv A împărți cu cineva ceva. Acum dezbracă acest palton și vină să împărtășești masa cu mine. C. PETRESCU, C. vezi 154. Un înger... cu care împărtășesc toate bucuriile și fericirile vieții. La TDRG. Mulțămesc, moșule, mulțămesc; o să împărtășesc și cina și o să dorm și pe așternutul d-tale. HOGAȘ, M. N. 67.
♦ reflexiv A primi din..., a se înfrupta din... Trăia la noi, la Balta Neagră, un vînător vestit, Bubuc, pe care oamenii din satul său îl iubeau, căci adeseori se împărtășeau din mistreții și cerbii pe care el îi aducea din munte. SADOVEANU, despre P. 133. La gesturile lor că ar voi să se împărtășească din plăcerile noastre, că ar voi să mănînce, să se odihnească, n-am putut răspunde. ARGHEZI, P. T. 43.

4. tranzitiv (termen bisericesc) A da împărtășania; a cumineca.
♦ reflexiv A lua împărtășanie. Te-ai spovăduit, pîn-a nu pleca de-acasă?...

– Ba nici am gîndit; dar tu te-ai împărtășit? ALECSANDRI, T. I 426.
       • figurat Dunărea era socotită... [de daci] fluviu sfînt, din care se împărtășeau cu apă înainte de a porni la luptă. istorie R.P.R. 34.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

împărtășind

Participiu

împărtășit

Infinitiv scurt

împărtăși

Imfinitiv lung

împărtășind



dex-app