Conjugare a împăca

Conjugarea verbului a împăca: eu împac, tu împaci, el ea împacă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a împăca”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a împăca”!

Verbul a împăca conjugat la prezent

eu împac
tu împaci
el ea împacă
noi împăcăm
voi împăcați
ei ele împăcați

Verbul a împăca conjugat la viitor

eu voi împăca
tu vei împăca
el ea va împăca
noi vom împăca
voi veți împăca
ei ele vor împăca

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a împăca conjugare la condițional prezent

eu aș împăca
tu ai împăca
el ea ar împăca
noi am împăca
voi ați împăca
ei ele ar împăca

Verbul a împăca conjugare la condițional perfect

eu aș fi împăcat
tu ai fi împăcat
el ea ar fi împăcat
noi am fi împăcat
voi ați fi împăcat
ei ele ar fi împăcat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a împăca la conjunctiv prezent

eu să fiu împac
tu să fii împaci
el ea să fie împace
noi să fim împacăm
voi să fiți împacați
ei ele să fie împace

Conjug a împăca la imperfect

eu împăcam
tu împăcai
el ea împăca
noi împăcam
voi împăcați
ei ele împăcau

A împăca conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu împăcasem
tu împăcaseși
el ea împăcase
noi împăcaserăm
voi împăcaserăți
ei ele împăcaseră

Verbul a împăca conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi împăcat
tu să fi împăcat
el ea să fi împăcat
noi să fi împăcat
voi să fi împăcat
ei ele să fi împăcat

Conjugare a împăca la perfectul simplu

eu împăcai
tu împăcași
el ea împăcă
noi împăcarăm
voi împăcarăți
ei ele împăcară

Conjugarea verbului a împăca la perfectul compus

eu am împăcat
tu ai împăcat
el ea a împăcat
noi am împăcat
voi ați împăcat
ei ele ar împăcat

Conjugă a împăca la viitor anterior

eu voi fi împăcat
tu vei fi împăcat
el ea va fi împăcat
noi vom fi împăcat
voi veți fi împăcat
ei ele vor fi împăcat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a împăca

ÎMPĂCÁ, împác, verb

I.

1. reflexiv (Adesea urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu») A face să înceteze supărarea cu cineva, a restabili înțelegerea, a curma conflictul. Veste se împrăștiase că domnul se împăcase cu boierii. NEGRUZZI, S. I 150. Vino, mîndră-mpacă-te, Că de nu te-i împăca Foarte rău te-oi blăstema. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 256.
• reflexiv reciproc. De certuri Să ne-mpăcăm, De greșeli Să ne iertăm. ANT. literar popular I 427.
♦ A cădea de acord într-o chestiune bănească. Nu s-au împăcat din preț. ▭ Du-te... și te-apucă de lucru; oi vedea eu ce treabă-i face și ne-om împăca noi. CREANGĂ, P. 157.
♦ A se obișnui, a se deprinde, a se familiariza. Mama a început să se împace cu ideea aceasta. C. PETRESCU, A. 322. Dar cărțile [de joc] cu mine e greu să se împace. ALEXANDRESCU, P. 90.

2. tranzitiv (Cu privire la persoane) A liniști, a potoli, a mulțumi, a îmbuna. Dinspre partea banilor am împăcat pe toată lumea. SADOVEANU, B. 59. Ca să ne împace, locotenentul ne cheamă la magazia diviziei. CAMIL PETRESCU, U. N. 384. Dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca să te împac. ISPIRESCU, L.

2.
• (Complementul este un abstract) Durerea mea s-o-mpac, Înseninîndu-mi gîndul. EMINESCU, O. I 193.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

împăcând

Participiu

împăcat

Infinitiv scurt

împăca

Imfinitiv lung

împăcând