Conjugare a îmbumba

Conjugarea verbului a îmbumba: eu îmbumb, tu îmbumbi, el ea îmbumbă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îmbumba”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îmbumba”!

Verbul a îmbumba conjugat la prezent

eu îmbumb
tu îmbumbi
el ea îmbumbă
noi îmbumbăm
voi îmbumbați
ei ele îmbumbați

Verbul a îmbumba conjugat la viitor

eu voi îmbumba
tu vei îmbumba
el ea va îmbumba
noi vom îmbumba
voi veți îmbumba
ei ele vor îmbumba

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îmbumba conjugare la condițional prezent

eu aș îmbumba
tu ai îmbumba
el ea ar îmbumba
noi am îmbumba
voi ați îmbumba
ei ele ar îmbumba

Verbul a îmbumba conjugare la condițional perfect

eu aș fi îmbumbat
tu ai fi îmbumbat
el ea ar fi îmbumbat
noi am fi îmbumbat
voi ați fi îmbumbat
ei ele ar fi îmbumbat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îmbumba la conjunctiv prezent

eu să fiu îmbumb
tu să fii îmbumbi
el ea să fie îmbumbe
noi să fim îmbumbăm
voi să fiți îmbumbați
ei ele să fie îmbumbe

Conjug a îmbumba la imperfect

eu îmbumbam
tu îmbumbai
el ea îmbumba
noi îmbumbam
voi îmbumbați
ei ele îmbumbau

A îmbumba conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îmbumbasem
tu îmbumbaseși
el ea îmbumbase
noi îmbumbaserăm
voi îmbumbaserăți
ei ele îmbumbaseră

Verbul a îmbumba conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îmbumbat
tu să fi îmbumbat
el ea să fi îmbumbat
noi să fi îmbumbat
voi să fi îmbumbat
ei ele să fi îmbumbat

Conjugare a îmbumba la perfectul simplu

eu îmbumbai
tu îmbumbași
el ea îmbumbă
noi îmbumbarăm
voi îmbumbarăți
ei ele îmbumbară

Conjugarea verbului a îmbumba la perfectul compus

eu am îmbumbat
tu ai îmbumbat
el ea a îmbumbat
noi am îmbumbat
voi ați îmbumbat
ei ele ar îmbumbat

Conjugă a îmbumba la viitor anterior

eu voi fi îmbumbat
tu vei fi îmbumbat
el ea va fi îmbumbat
noi vom fi îmbumbat
voi veți fi îmbumbat
ei ele vor fi îmbumbat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îmbumba

ÎMBUMBÁ, îmbúmb, verb

I. tranzitiv (Moldova, Transilvania) A încheia, petrecînd nasturii prin cheotoare. (Atestat în forma îmbumbia) Locotenentul Ghenea sări în picioare îmbumbiindu-și nasturii. C. PETRESCU, Î. II

3.

– Variantă: (rar) îmbumbiá, îmbumbiez, verb

I.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îmbumbând

Participiu

îmbumbat

Infinitiv scurt

îmbumba

Imfinitiv lung

îmbumbând