eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a îmbucura

Conjugarea verbului a îmbucura: eu îmbucur, tu îmbucuri, el ea îmbucură la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a îmbucura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îmbucura”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a îmbucura conjugat la prezent
  • eu îmbucur
  • tu îmbucuri
  • el ea îmbucură
  • noi îmbucurăm
  • voi îmbucurați
  • ei ele îmbucurați
Verbul a îmbucura conjugat la viitor
  • eu voi îmbucura
  • tu vei îmbucura
  • el ea va îmbucura
  • noi vom îmbucura
  • voi veți îmbucura
  • ei ele vor îmbucura
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a îmbucura conjugare la condițional prezent
  • eu aș îmbucura
  • tu ai îmbucura
  • el ea ar îmbucura
  • noi am îmbucura
  • voi ați îmbucura
  • ei ele ar îmbucura
Verbul a îmbucura conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi îmbucurat
  • tu ai fi îmbucurat
  • el ea ar fi îmbucurat
  • noi am fi îmbucurat
  • voi ați fi îmbucurat
  • ei ele ar fi îmbucurat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a îmbucura la conjunctiv prezent
  • eu să fiu îmbucur
  • tu să fii îmbucuri
  • el ea să fie îmbucure
  • noi să fim îmbucurăm
  • voi să fiți îmbucurați
  • ei ele să fie îmbucure
Conjug a îmbucura la imperfect
  • eu îmbucuram
  • tu îmbucurai
  • el ea îmbucura
  • noi îmbucuram
  • voi îmbucurați
  • ei ele îmbucurau
A îmbucura conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu îmbucurasem
  • tu îmbucuraseși
  • el ea îmbucurase
  • noi îmbucuraserăm
  • voi îmbucuraserăți
  • ei ele îmbucuraseră
Verbul a îmbucura conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi îmbucurat
  • tu să fi îmbucurat
  • el ea să fi îmbucurat
  • noi să fi îmbucurat
  • voi să fi îmbucurat
  • ei ele să fi îmbucurat
Conjugare a îmbucura la perfectul simplu
  • eu îmbucurai
  • tu îmbucurași
  • el ea îmbucură
  • noi îmbucurarăm
  • voi îmbucurarăți
  • ei ele îmbucurară
Conjugarea verbului a îmbucura la perfectul compus
  • eu am îmbucurat
  • tu ai îmbucurat
  • el ea a îmbucurat
  • noi am îmbucurat
  • voi ați îmbucurat
  • ei ele ar îmbucurat
Conjugă a îmbucura la viitor anterior
  • eu voi fi îmbucurat
  • tu vei fi îmbucurat
  • el ea va fi îmbucurat
  • noi vom fi îmbucurat
  • voi veți fi îmbucurat
  • ei ele vor fi îmbucurat
Definiție din
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
ÎMBUCURÁ, îmbúcur, verb

I. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) bucura.

– În + bucura.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

îmbucurând

Participiu

îmbucurat

Infinitiv scurt

îmbucura

Imfinitiv lung

îmbucurând



dex-app