Conjugare a îmbrățișa

Conjugarea verbului a îmbrățișa: eu îmbrățișez, tu îmbrățișezi, el ea îmbrățișează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îmbrățișa”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îmbrățișa”!

Verbul a îmbrățișa conjugat la prezent

eu îmbrățișez
tu îmbrățișezi
el ea îmbrățișează
noi îmbrățișăm
voi îmbrățișați
ei ele îmbrățișați

Verbul a îmbrățișa conjugat la viitor

eu voi îmbrățișa
tu vei îmbrățișa
el ea va îmbrățișa
noi vom îmbrățișa
voi veți îmbrățișa
ei ele vor îmbrățișa

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îmbrățișa conjugare la condițional prezent

eu aș îmbrățișa
tu ai îmbrățișa
el ea ar îmbrățișa
noi am îmbrățișa
voi ați îmbrățișa
ei ele ar îmbrățișa

Verbul a îmbrățișa conjugare la condițional perfect

eu aș fi îmbrățișat
tu ai fi îmbrățișat
el ea ar fi îmbrățișat
noi am fi îmbrățișat
voi ați fi îmbrățișat
ei ele ar fi îmbrățișat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îmbrățișa la conjunctiv prezent

eu să fiu îmbrățișez
tu să fii îmbrățișezi
el ea să fie îmbrățișeze
noi să fim îmbrățișăm
voi să fiți îmbrățișați
ei ele să fie îmbrățișeze

Conjug a îmbrățișa la imperfect

eu îmbrățișam
tu îmbrățișai
el ea îmbrățișa
noi îmbrățișam
voi îmbrățișați
ei ele îmbrățișau

A îmbrățișa conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îmbrățișasem
tu îmbrățișaseși
el ea îmbrățișase
noi îmbrățișaserăm
voi îmbrățișaserăți
ei ele îmbrățișaseră

Verbul a îmbrățișa conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îmbrățișat
tu să fi îmbrățișat
el ea să fi îmbrățișat
noi să fi îmbrățișat
voi să fi îmbrățișat
ei ele să fi îmbrățișat

Conjugare a îmbrățișa la perfectul simplu

eu îmbrățișai
tu îmbrățișași
el ea îmbrățișă
noi îmbrățișarăm
voi îmbrățișarăți
ei ele îmbrățișară

Conjugarea verbului a îmbrățișa la perfectul compus

eu am îmbrățișat
tu ai îmbrățișat
el ea a îmbrățișat
noi am îmbrățișat
voi ați îmbrățișat
ei ele ar îmbrățișat

Conjugă a îmbrățișa la viitor anterior

eu voi fi îmbrățișat
tu vei fi îmbrățișat
el ea va fi îmbrățișat
noi vom fi îmbrățișat
voi veți fi îmbrățișat
ei ele vor fi îmbrățișat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îmbrățișa

ÎMBRĂȚIȘÁ, îmbrățișez, verb

I. tranzitiv

1. (Mai ales cu privire la persoane) A cuprinde în brațe, a înlănțui cu brațele, a strînge în brațe cu afecțiune. Bătrînii își plecară frunțile, apoi îmbrățișară pe oștean. SADOVEANU, O. VII 161. Să-mbrățișez părinții și frații ce-am avut. BOLINTINEANU, O.

5.
• reflexiv reciproc. Apoi se îmbrățișară de bucurie. ISPIRESCU, L. 61.
♦ figurat A înconjura din toate părțile, a învălui. Glasurile se îneacă în nourul de praf ce-i îmbrățișează pe toți. REBREANU,

I. 12.

2. figurat A stărui cu privirea asupra unui lucru, a cuprinde dintr-o aruncătură de ochi. Ochii îmbrățișau întinderile și munții. SADOVEANU, O. I 120. Cum au ieșit din curtea gării, se oprește în loc, îmbrățișează cu o privire înapoi toată gara, și găsește că nu-i așa de mare cum se aștepta. spaniolă POPESCU, M. G. 47. Sta multă verb reflexiv:eme, îmbrățișîndu-i cu privirea și mereu întrebîndu-i ce doresc. VLAHUȚĂ, O. A. 142.

3. figurat (Cu privire la idei, doctrine, concepții) A-și apropria, a adopta, a-și însuși, a adera la...
♦ A se apuca de o meserie, a se consacra unei profesiuni. A îmbrățișat profesia de medic.
♦ A cuprinde, a conține. (Atestat în forma de prezent conjuncție persoană 3 îmbrățișe) Puterea-i obiectivă i-a îngăduit [lui Victor Hugo] să îmbrățișe domenii nemărginite. SADOVEANU, E. 220.

– prezent conjuncție și: îmbrățiș. - Variantă: (regional) îmbrățoșá (RUSSO, O. 30) verb

I.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îmbrățișând

Participiu

îmbrățișat

Infinitiv scurt

îmbrățișa

Imfinitiv lung

îmbrățișând