Conjugare a îmboldi

Conjugarea verbului a îmboldi: eu îmboldesc, tu îmboldești, el ea îmboldește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îmboldi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îmboldi”!

Verbul a îmboldi conjugat la prezent

eu îmboldesc
tu îmboldești
el ea îmboldește
noi îmboldim
voi îmboldiți
ei ele îmboldiți

Verbul a îmboldi conjugat la viitor

eu voi îmboldi
tu vei îmboldi
el ea va îmboldi
noi vom îmboldi
voi veți îmboldi
ei ele vor îmboldi

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îmboldi conjugare la condițional prezent

eu aș îmboldi
tu ai îmboldi
el ea ar îmboldi
noi am îmboldi
voi ați îmboldi
ei ele ar îmboldi

Verbul a îmboldi conjugare la condițional perfect

eu aș fi îmboldit
tu ai fi îmboldit
el ea ar fi îmboldit
noi am fi îmboldit
voi ați fi îmboldit
ei ele ar fi îmboldit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îmboldi la conjunctiv prezent

eu să fiu îmboldesc
tu să fii îmboldești
el ea să fie îmboldească
noi să fim îmboldim
voi să fiți îmboldiți
ei ele să fie îmboldească

Conjug a îmboldi la imperfect

eu îmboldeam
tu îmboldeai
el ea îmboldea
noi îmboldeam
voi îmboldeați
ei ele îmboldeau

A îmboldi conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îmboldisem
tu îmboldiseși
el ea îmboldise
noi îmboldiserăm
voi îmboldiserăți
ei ele îmboldiseră

Verbul a îmboldi conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îmboldit
tu să fi îmboldit
el ea să fi îmboldit
noi să fi îmboldit
voi să fi îmboldit
ei ele să fi îmboldit

Conjugare a îmboldi la perfectul simplu

eu îmboldii
tu îmboldiși
el ea îmboldi
noi îmboldirăm
voi îmboldirăți
ei ele îmboldiră

Conjugarea verbului a îmboldi la perfectul compus

eu am îmboldit
tu ai îmboldit
el ea a îmboldit
noi am îmboldit
voi ați îmboldit
ei ele ar îmboldit

Conjugă a îmboldi la viitor anterior

eu voi fi îmboldit
tu vei fi îmboldit
el ea va fi îmboldit
noi vom fi îmboldit
voi veți fi îmboldit
ei ele vor fi îmboldit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îmboldi

ÎMBOLDÍ, îmboldesc, verb IV.

1. tranzitiv (Cu privire la animale) A împunge, a înțepa spre a îndemna la mers, la tras. Elefanți mînați de cornacii ce-i... îmboldesc. ODOBESCU, S. III 110. Să-mboldim cel boușor. TEODORESCU, P. P. 156.
• figurat Îl îmboldea bănuiala că trebuie să fie cît de cît adevăr în zvoana asta nebună. POPA, vezi 207. Afară mă-mboldea frica, În casă nu mi-e nimica! TEODORESCU, P. P. 641.

2. tranzitiv figurat (Cu privire la persoane) A îndemna, a ațîța, a stimula, a împinge la o acțiune. Mă-mboldeai adesea-n verb reflexiv:emuri să verb reflexiv:eau slavă și mărire! Eu nu le voiam, că-n mine nu-ncăpea decît iubire. DAVILA, vezi vezi 92.

3. reflexiv reciproc. (Cu privire la persoane) A se îmbrînci, a se lovi cu coatele, a-și da ghionturi sau brînci. O gloată adîncă, îndesată... împingîndu-se, îmboldindu-se, strivindu-se unii într-alții. BĂLCESCU, O. II 125.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îmboldind

Participiu

îmboldit

Infinitiv scurt

îmboldi

Imfinitiv lung

îmboldind