Conjugare a îmbăta

Conjugarea verbului a îmbăta: eu îmbăt, tu îmbeți, el ea îmbată la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îmbăta”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îmbăta”!

Verbul a îmbăta conjugat la prezent

eu îmbăt
tu îmbeți
el ea îmbată
noi îmbătăm
voi îmbătați
ei ele îmbătați

Verbul a îmbăta conjugat la viitor

eu voi îmbăta
tu vei îmbăta
el ea va îmbăta
noi vom îmbăta
voi veți îmbăta
ei ele vor îmbăta

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îmbăta conjugare la condițional prezent

eu aș îmbăta
tu ai îmbăta
el ea ar îmbăta
noi am îmbăta
voi ați îmbăta
ei ele ar îmbăta

Verbul a îmbăta conjugare la condițional perfect

eu aș fi îmbătat
tu ai fi îmbătat
el ea ar fi îmbătat
noi am fi îmbătat
voi ați fi îmbătat
ei ele ar fi îmbătat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îmbăta la conjunctiv prezent

eu să fiu îmbăt
tu să fii îmbeți
el ea să fie îmbete
noi să fim îmbătăm
voi să fiți îmbătați
ei ele să fie îmbete

Conjug a îmbăta la imperfect

eu îmbătam
tu îmbătai
el ea îmbăta
noi îmbătam
voi îmbătați
ei ele îmbătau

A îmbăta conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îmbătasem
tu îmbătaseși
el ea îmbătase
noi îmbătaserăm
voi îmbătaserăți
ei ele îmbătaseră

Verbul a îmbăta conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îmbătat
tu să fi îmbătat
el ea să fi îmbătat
noi să fi îmbătat
voi să fi îmbătat
ei ele să fi îmbătat

Conjugare a îmbăta la perfectul simplu

eu îmbătai
tu îmbătași
el ea îmbătă
noi îmbătarăm
voi îmbătarăți
ei ele îmbătară

Conjugarea verbului a îmbăta la perfectul compus

eu am îmbătat
tu ai îmbătat
el ea a îmbătat
noi am îmbătat
voi ați îmbătat
ei ele ar îmbătat

Conjugă a îmbăta la viitor anterior

eu voi fi îmbătat
tu vei fi îmbătat
el ea va fi îmbătat
noi vom fi îmbătat
voi veți fi îmbătat
ei ele vor fi îmbătat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îmbăta

ÎMBĂTÁ, îmbắt, verb

I.

1. reflexiv A ajunge în stare de beție, în urma consumării unei cantități de alcool. Se îmbăta pînă într-atît, încît nu mai știa dacă feată este ori băiat. ISPIRESCU, U. 104. Mai nainte, unde se intîmpla la tine să te îmbeți!... acuma îți bei mințile dintr-un țoi de rachiu. CARAGIALE, O. I 257. Mănîncă, bea, se-mbatâ și doarme dus. ALECSANDRI, T. I 447.
       • Expresia: A se îmbăta lulea (tun, turtă sau criță) = a se îmbăta foarte tare.
       • tranzitiv I-a dat țuică și l-a îmbătat. (expresie) A îmbăta (pe cineva) cu apă rece = a amăgi (pe cineva) cu vorbe goale. Nu mă îmbeți pe mine cu apă rece. Te știu eu cine ești. vezi limba română martie 1953, 167. Ei! Să lăsăm frazele, nene Cațavencule! Astea sînt bune pentru gură-cască... Eu sînt omul pe care d-ta să-l îmbeți cu apă rece? CARAGIALE, O. I 136.

2. tranzitiv figurat A încînta, a fermeca, a ameți, a zăpăci. Se temea acum să nu-l îmbete Amețitoarea ochilor otravă. TOPÎRCEANU, B. 59. Pădurea mirosea de te-mbăta: înflorise tămîioara. SANDU-ALDEA, U. P. 65. Întindem buzele tremurătoare, verb reflexiv:ăjita-ți undă să ne mai îmbete, Viață pururea fermecătoare! VLAHUȚĂ, O. A, I 78. Dulcele parfum al florilor și al rîului intră în cameră și mă îmbată. BOLINTINEANU, O. 317.
       • reflexiv Nu te-mbăta de vorba cui ar sta să te admire! VLAHUȚĂ, O. A. 75. În sărbătoarea noastră, tu singur ești tăcut! Îmbată-te de viața ce ne surîde nouă. BOLINTINEANU, O. 21.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îmbătând

Participiu

îmbătat

Infinitiv scurt

îmbăta

Imfinitiv lung

îmbătând