CONSULTĂ DEX |
Verbul a horhăi conjugat la prezent
Verbul a horhăi conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a horhăi conjugare la condițional prezent
Verbul a horhăi conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a horhăi la conjunctiv prezent
Conjug a horhăi la imperfect
A horhăi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a horhăi conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a horhăi la perfectul simplu
Conjugarea verbului a horhăi la perfectul compus
Conjugă a horhăi la viitor anterior
|
Definiție din
HORHĂÍ, horhăiesc și hórhăi, verb IV. intranzitiv (Moldova) A umbla în neștire; a rătăci. Nu-i departe, dar oricum, să nu horhăie pe uliți ca-ntr-o țară pustie. GALAN, Z. R. 276. Să începem a horhăi prin teatru, căutînd loja? C. PETRESCU, C. vezi 236. Am rătăcit poteca și, uite, horhăiesc așa, de cîteva zile, fără să știu unde mă aflu. HOGAȘ, M. N. 189. Oricît oi fi mers eu de tare, verb reflexiv:eme trecuse la mijloc doar, cît am umblat horhăind cine știe pe unde. CREANGĂ, A. 54. Dicționarul limbii romîne literare contemporane ♦ tranzitiv (Complementul indică un loc) A cutreiera, a bate. Nu cumva credeți c-am să mă întorc înapoi la stînă, după vorba voastră, și să horhăiesc coclaurile? HOGAȘ, M. N. 219. |