Conjugare a hăuli

Conjugarea verbului a hăuli: eu hăulesc, tu hăulești, el ea hăulește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a hăuli”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a hăuli”!

Verbul a hăuli conjugat la prezent

eu hăulesc
tu hăulești
el ea hăulește
noi hăulim
voi hăuliți
ei ele hăuliți

Verbul a hăuli conjugat la viitor

eu voi hăuli
tu vei hăuli
el ea va hăuli
noi vom hăuli
voi veți hăuli
ei ele vor hăuli

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a hăuli conjugare la condițional prezent

eu aș hăuli
tu ai hăuli
el ea ar hăuli
noi am hăuli
voi ați hăuli
ei ele ar hăuli

Verbul a hăuli conjugare la condițional perfect

eu aș fi hăulit
tu ai fi hăulit
el ea ar fi hăulit
noi am fi hăulit
voi ați fi hăulit
ei ele ar fi hăulit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a hăuli la conjunctiv prezent

eu să fiu hăulesc
tu să fii hăulești
el ea să fie hăulească
noi să fim hăulim
voi să fiți hăuliți
ei ele să fie hăulească

Conjug a hăuli la imperfect

eu hăuleam
tu hăuleai
el ea hăulea
noi hăuleam
voi hăuleați
ei ele hăuleau

A hăuli conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu hăulisem
tu hăuliseși
el ea hăulise
noi hăuliserăm
voi hăuliserăți
ei ele hăuliseră

Verbul a hăuli conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi hăulit
tu să fi hăulit
el ea să fi hăulit
noi să fi hăulit
voi să fi hăulit
ei ele să fi hăulit

Conjugare a hăuli la perfectul simplu

eu hăulii
tu hăuliși
el ea hăuli
noi hăulirăm
voi hăulirăți
ei ele hăuliră

Conjugarea verbului a hăuli la perfectul compus

eu am hăulit
tu ai hăulit
el ea a hăulit
noi am hăulit
voi ați hăulit
ei ele ar hăulit

Conjugă a hăuli la viitor anterior

eu voi fi hăulit
tu vei fi hăulit
el ea va fi hăulit
noi vom fi hăulit
voi veți fi hăulit
ei ele vor fi hăulit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a hăuli

HĂULÍ, hăulesc, verb IV. intranzitiv (Despre oameni) A chiui. Se clatină, lung țipă subt povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice, hăulesc flăcăii. IOSIF, vezi 71. Care cu poveri de muncă Vin încet și scîrțiind; Turmele s-aud mugind, Si flăcăii vin pe luncă Hăulind. COȘBUC, P. I 47. Dar lumina amurgește, și plugarii, cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121.
♦ (Despre voce, urlete, zgomote, pocnituri) A răsuna prelung. Lătratul stingher și prelung al cîinelui hăuli în tăcerea de afară ca asupra unui mormînt. DUMITRIU, vezi L. 87. A hăulit undeva glas cîntat care li s-a părut celor ce coborau viers al bucuriei. SADOVEANU, N. P. 24. Două focuri pocniră de parcă s-ar fi spart bolta cerului și pe urmă hăuliră sfărîmîndu-se peste muscel. CAMIL PETRESCU, O. I 549.
♦ tranzitiv (Neobișnuit; complementul indică un cîntec) A cînta. Călări, hăulind cîntece mai vechi, de vitejie, au plecat rumînii sub steagul răscoalei. STANCU, D.

8. Cînd romînul doina hăulește, El pe frunză verde întîi o numește. DONICI, forme 100.

– Pronunțat: hă-u-.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

hăulind

Participiu

hăulit

Infinitiv scurt

hăuli

Imfinitiv lung

hăulind