eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a ghici

Conjugarea verbului a ghici: eu ghicesc, tu ghicești, el ea ghicește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a ghici”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a ghici”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a ghici conjugat la prezent
  • eu ghicesc
  • tu ghicești
  • el ea ghicește
  • noi ghicim
  • voi ghiciți
  • ei ele ghiciți
Verbul a ghici conjugat la viitor
  • eu voi ghici
  • tu vei ghici
  • el ea va ghici
  • noi vom ghici
  • voi veți ghici
  • ei ele vor ghici
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a ghici conjugare la condițional prezent
  • eu aș ghici
  • tu ai ghici
  • el ea ar ghici
  • noi am ghici
  • voi ați ghici
  • ei ele ar ghici
Verbul a ghici conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi ghicit
  • tu ai fi ghicit
  • el ea ar fi ghicit
  • noi am fi ghicit
  • voi ați fi ghicit
  • ei ele ar fi ghicit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a ghici la conjunctiv prezent
  • eu să fiu ghicesc
  • tu să fii ghicești
  • el ea să fie ghicească
  • noi să fim ghicim
  • voi să fiți ghiciți
  • ei ele să fie ghicească
Conjug a ghici la imperfect
  • eu ghiceam
  • tu ghiceai
  • el ea ghicea
  • noi ghiceam
  • voi ghiceați
  • ei ele ghiceau
A ghici conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu ghicisem
  • tu ghiciseși
  • el ea ghicise
  • noi ghiciserăm
  • voi ghiciserăți
  • ei ele ghiciseră
Verbul a ghici conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi ghicit
  • tu să fi ghicit
  • el ea să fi ghicit
  • noi să fi ghicit
  • voi să fi ghicit
  • ei ele să fi ghicit
Conjugare a ghici la perfectul simplu
  • eu ghicii
  • tu ghiciși
  • el ea ghici
  • noi ghicirăm
  • voi ghicirăți
  • ei ele ghiciră
Conjugarea verbului a ghici la perfectul compus
  • eu am ghicit
  • tu ai ghicit
  • el ea a ghicit
  • noi am ghicit
  • voi ați ghicit
  • ei ele ar ghicit
Conjugă a ghici la viitor anterior
  • eu voi fi ghicit
  • tu vei fi ghicit
  • el ea va fi ghicit
  • noi vom fi ghicit
  • voi veți fi ghicit
  • ei ele vor fi ghicit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
GHICÍ, ghicesc, verb IV. tranzitiv

1. A descoperi, a afla, a înțelege (prin iscusința minții). Îl măsor și eu, încercînd să ghicesc ce gînduri are. CAMIL PETRESCU, U. N. 199. Frumos, chipeș, avea o uitătură lungă, vie și cam ascunsă, de nu-l ghiceai nicicît ce-ar verb reflexiv:ea și ce n-ar verb reflexiv:ea. DELAVRANCEA, S. 25. Frumoasa fată-a ghicit că e frumoasă. EMINESCU, O. I 80.
♦ (Cu privire la o ghicitoare) A dezlega, a-i afla răspunsul. Ghici ghicitoarea mea. TEODORESCU, P. P. 225.

2. figurat A intui, a simți, a întrezări. Cîrduri de ciori goneau buimace spre adăposturile ghicite în zare. GALACTION, O. I 79. Din mlădierea glasului... a ghicit îndată că, prin întuneric, umbra a surîs cu intenții pacifice. C.PETRESCU, A. 278.
       • reflexiv pasiv Afară, întunerecul stăruie compact. Se ghicesc totuși siluetele masive ale munților apropiați. BOGZA, Ț. 60.

3. (În credința și practicile obscurantiste) A prezice viitorul. A îmblat pe la verb reflexiv:aci și filozofi, ca să le caute la stele și să le ghicească dacă or să facă copii. ISPIRESCU, L.

1.
       • absolut Se gîndi să trimită după baba țigancă pe care o știa ea, să-i ghicească, dar pe urmă i se făcu frică, se răzgîndi și începu să-și ghicească singură. DUMITRIU, N. 104.

– Imperativ: ghicește și ghíci. - Variantă: (Moldova, Transilvania) gîcí (CREANGĂ, P. 150, ALECSANDRI, T. 944, JARNÍK-BÎRSEANU, despre 31) verb IV.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

ghicind

Participiu

ghicit

Infinitiv scurt

ghici

Imfinitiv lung

ghicind



dex-app