CONSULTĂ DEX |
Verbul a fura conjugat la prezent
Verbul a fura conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a fura conjugare la condițional prezent
Verbul a fura conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a fura la conjunctiv prezent
Conjug a fura la imperfect
A fura conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a fura conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a fura la perfectul simplu
Conjugarea verbului a fura la perfectul compus
Conjugă a fura la viitor anterior
|
Definiție din
FURÁ, fur, verbDEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) I. tranzitiv 1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva; a lua ceva fără niciun drept de la cineva, păgubindu-l; a hoți, a jefui, a prăda. • locuțiune adjectiv De furat = care a fost luat prin furt. • Locuţiune adverbiala Pe furate(le) = prin furt, prin răpire, prin hoție. • Expresia: A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste). A fura (cuiva) o sărutare (sau un sărut) = a săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective. A fura meseria (cuiva) = a-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l). A fura inima (cuiva) = a fermeca, a încânta pe cineva. A fura (cuiva) ochii (sau vederile) = a orbi pe cineva; figurat a fi îndrăgostit. ♦ A răpi pe cineva. ♦ figurat A lua pe neașteptate, pe nesimțite; a cuprinde. • Expresia: A-l fura (pe cineva) somnul = a adormi. A-l fura (pe cineva) gândurile = a cădea pradă gândurilor, a medita îndelung. • reflexiv (Neobișnuit) A pleca pe furiș; a fugi. 2. figurat A fermeca, a verb reflexiv:ăji. [Formă gramaticală: (în locuțiune) furate, furatele] – latina furare. |