Conjugare a foșni

Conjugarea verbului a foșni: eu foșnesc, tu foșnești, el ea foșnește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a foșni”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a foșni”!

Verbul a foșni conjugat la prezent

eu foșnesc
tu foșnești
el ea foșnește
noi foșnim
voi foșniți
ei ele foșniți

Verbul a foșni conjugat la viitor

eu voi foșni
tu vei foșni
el ea va foșni
noi vom foșni
voi veți foșni
ei ele vor foșni

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a foșni conjugare la condițional prezent

eu aș foșni
tu ai foșni
el ea ar foșni
noi am foșni
voi ați foșni
ei ele ar foșni

Verbul a foșni conjugare la condițional perfect

eu aș fi foșnit
tu ai fi foșnit
el ea ar fi foșnit
noi am fi foșnit
voi ați fi foșnit
ei ele ar fi foșnit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a foșni la conjunctiv prezent

eu să fiu foșnesc
tu să fii foșnești
el ea să fie foșnească
noi să fim foșnim
voi să fiți foșniți
ei ele să fie foșnească

Conjug a foșni la imperfect

eu foșneam
tu foșneai
el ea foșnea
noi foșneam
voi foșneați
ei ele foșneau

A foșni conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu foșnisem
tu foșniseși
el ea foșnise
noi foșniserăm
voi foșniserăți
ei ele foșniseră

Verbul a foșni conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi foșnit
tu să fi foșnit
el ea să fi foșnit
noi să fi foșnit
voi să fi foșnit
ei ele să fi foșnit

Conjugare a foșni la perfectul simplu

eu foșnii
tu foșniși
el ea foșni
noi foșnirăm
voi foșnirăți
ei ele foșniră

Conjugarea verbului a foșni la perfectul compus

eu am foșnit
tu ai foșnit
el ea a foșnit
noi am foșnit
voi ați foșnit
ei ele ar foșnit

Conjugă a foșni la viitor anterior

eu voi fi foșnit
tu vei fi foșnit
el ea va fi foșnit
noi vom fi foșnit
voi veți fi foșnit
ei ele vor fi foșnit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a foșni

FOȘNÍ, foșnesc, verb IV. intranzitiv (Despre frunze, arbori, mătase etc.; prin extensie despre vîntul care le pune în mișcare) A produce un sunet ușor, prin mișcare sau frecare. Atunci cei doi salcîmi din coasta de miazănoapte a hanului prindeau să foșnească jalnic, încet. SADOVEANU, O. I 387. Sub pașii noștri foșneau frunzele de curînd căzute. VLAHUȚĂ, O. A. II 237. Să plutim cuprinși de farmec Sub lumina blîndei lune

– Vîntu-n trestii lin foșnească, Unduioasă apa sune! EMINESCU, O. I 74.
• (Despre alte lucruri care mișcă frunzele) O șopîrlă pe cărare, lîngă noi Speriată să foșnească dintre foi. TOPÎRCEANU, B. 44.
• tranzitiv Se răsuci foșnind ziarul și căută o poziție mai comodă. C. PETRESCU, C. vezi

8. Suspină trist în urmă, foșnindu-și frunza moartă, Salcîmul de la poartă. IOSIF, PATR. 73.
♦ (Rar) A mișuna. Cadavrele putrede, cadavre pe care foșnesc viermii, sînt ceva obișnuit în literatura asta [decadentă]. IONESCU-RION, C. 102.

– Variantă: foșnăí (CONTEMPORANUL, IIIII 286, ALECSANDRI, T. 357) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

foșnind

Participiu

foșnit

Infinitiv scurt

foșni

Imfinitiv lung

foșnind