Conjugare a fitui

Conjugarea verbului a fitui: eu fituiesc, tu fituiești, el ea fituiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a fitui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a fitui”!

Verbul a fitui conjugat la prezent

eu fituiesc
tu fituiești
el ea fituiește
noi fituim
voi fituiți
ei ele fituiți

Verbul a fitui conjugat la viitor

eu voi fitui
tu vei fitui
el ea va fitui
noi vom fitui
voi veți fitui
ei ele vor fitui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a fitui conjugare la condițional prezent

eu aș fitui
tu ai fitui
el ea ar fitui
noi am fitui
voi ați fitui
ei ele ar fitui

Verbul a fitui conjugare la condițional perfect

eu aș fi fituit
tu ai fi fituit
el ea ar fi fituit
noi am fi fituit
voi ați fi fituit
ei ele ar fi fituit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a fitui la conjunctiv prezent

eu să fiu fituiesc
tu să fii fituiești
el ea să fie fituiască
noi să fim fituim
voi să fiți fituiți
ei ele să fie fituiască

Conjug a fitui la imperfect

eu fituiam
tu fituiai
el ea fituia
noi fituiam
voi fituiați
ei ele fituiau

A fitui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu fituisem
tu fituiseși
el ea fituise
noi fituiserăm
voi fituiserăți
ei ele fituiseră

Verbul a fitui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi fituit
tu să fi fituit
el ea să fi fituit
noi să fi fituit
voi să fi fituit
ei ele să fi fituit

Conjugare a fitui la perfectul simplu

eu fituii
tu fituiși
el ea fitui
noi fituirăm
voi fituirăți
ei ele fituiră

Conjugarea verbului a fitui la perfectul compus

eu am fituit
tu ai fituit
el ea a fituit
noi am fituit
voi ați fituit
ei ele ar fituit

Conjugă a fitui la viitor anterior

eu voi fi fituit
tu vei fi fituit
el ea va fi fituit
noi vom fi fituit
voi veți fi fituit
ei ele vor fi fituit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a fitui

FITUÍ, fituiesc, verb IV.

1. tranzitiv (Mai ales cu privire la bani) A cheltui, a consuma în întregime. Bănișorii... ți-i fituie la oraș. La TDRG.
♦ reflexiv pasiv A se isprăvi (repede), a se termina. Ambarele se golesc... clăile de fîn se fituiesc. DELAVRANCEA, S. 223. Porunci de mai aduse [bucate]. Dară și acele se fituiră într-o clipă. ISPIRESCU, L. 216.

2. reflexiv A se achita față de cineva de o datorie. Ca să-i dea parale, Salbe și paftale, Ca să se plătească, Să se fituiască. PĂSCULESCU, L. P. 290.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

fituind

Participiu

fituit

Infinitiv scurt

fitui

Imfinitiv lung

fituind