eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a elibera

Conjugarea verbului a elibera: eu eliberez, tu eliberezi, el ea eliberează la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a elibera”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a elibera”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a elibera conjugat la prezent
  • eu eliberez
  • tu eliberezi
  • el ea eliberează
  • noi eliberăm
  • voi eliberați
  • ei ele eliberați
Verbul a elibera conjugat la viitor
  • eu voi elibera
  • tu vei elibera
  • el ea va elibera
  • noi vom elibera
  • voi veți elibera
  • ei ele vor elibera
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a elibera conjugare la condițional prezent
  • eu aș elibera
  • tu ai elibera
  • el ea ar elibera
  • noi am elibera
  • voi ați elibera
  • ei ele ar elibera
Verbul a elibera conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi eliberat
  • tu ai fi eliberat
  • el ea ar fi eliberat
  • noi am fi eliberat
  • voi ați fi eliberat
  • ei ele ar fi eliberat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a elibera la conjunctiv prezent
  • eu să fiu eliberez
  • tu să fii eliberezi
  • el ea să fie elibereze
  • noi să fim eliberăm
  • voi să fiți eliberați
  • ei ele să fie elibereze
Conjug a elibera la imperfect
  • eu eliberam
  • tu eliberai
  • el ea elibera
  • noi eliberam
  • voi eliberați
  • ei ele eliberau
A elibera conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu eliberasem
  • tu eliberaseși
  • el ea eliberase
  • noi eliberaserăm
  • voi eliberaserăți
  • ei ele eliberaseră
Verbul a elibera conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi eliberat
  • tu să fi eliberat
  • el ea să fi eliberat
  • noi să fi eliberat
  • voi să fi eliberat
  • ei ele să fi eliberat
Conjugare a elibera la perfectul simplu
  • eu eliberai
  • tu eliberași
  • el ea eliberă
  • noi eliberarăm
  • voi eliberarăți
  • ei ele eliberară
Conjugarea verbului a elibera la perfectul compus
  • eu am eliberat
  • tu ai eliberat
  • el ea a eliberat
  • noi am eliberat
  • voi ați eliberat
  • ei ele ar eliberat
Conjugă a elibera la viitor anterior
  • eu voi fi eliberat
  • tu vei fi eliberat
  • el ea va fi eliberat
  • noi vom fi eliberat
  • voi veți fi eliberat
  • ei ele vor fi eliberat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ELIBERÁ, eliberez, verb

I. tranzitiv

1. A da libertate (cuiva), a pune în stare de libertate, a înlătura oprimarea, subjugarea suferită de cineva; a dezrobi, a descătușa. Eliberînd Romînia, Armata Sovietică a dărîmat zidurile închisorii în care regimul burghezo-moșieresc și imperialismul străin țineau înlănțuit poporul romîn. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 517. Opera de industrializare socialistă și de transformare socialistă a agriculturii eliberează pe omul muncitor de nesiguranța în fața zilei de mîine, de șomaj, mizerie, foamete. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2382.
♦ reflexiv (Despre militari, ieșit din uz) A fi lăsat la vatră. Sfîrșise cei șapte ani de armată și se eliberase. CAMIL PETRESCU, O. II 99.
♦ reflexiv (chimie; despre atomi) A se desprinde dintr-o moleculă, rămînînd în stare liberă.

2. A desărcina dintr-o funcție. A fost eliberat din postul de director.

3. (Despre instituții, autorități) A da cuiva, la cerere, un act, o hîrtie oficială. Sfaturile populare eliberează cetățenilor diferite acte de stare civilă.
♦ (În magazine) A preda marfa contra bonului care atestă plata.

4. (Cu privire la o încăpere, un teren etc.) A face liber, a goli, a evacua. Localul a fost eliberat la timp. ▭ Recoltarea grabnică a culturilor de toamnă este cerută și de nevoia de a elibera ogoarele pentru efectuarea însămînțărilor de toamnă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2776. Mîine vă eliberăm biroul... Vi-l amenajați cum credeți. vezi limba română martie 1954, 43.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

eliberând

Participiu

eliberat

Infinitiv scurt

elibera

Imfinitiv lung

eliberând



dex-app