 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a drapa conjugat la prezent
Verbul a drapa conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a drapa conjugare la condițional prezent
Verbul a drapa conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a drapa la conjunctiv prezent
Conjug a drapa la imperfect
A drapa conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a drapa conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a drapa la perfectul simplu
Conjugarea verbului a drapa la perfectul compus
Conjugă a drapa la viitor anterior
|
|
Definiție din
DRAPÁ, drapez, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. tranzitiv 1. A împodobi, a acoperi (o fereastră, o ușă, o nișă etc.) cu o draperie; a acoperi (un perete, o mobilă etc.) cu o stofă dispusă artistic, în cute mari. A drapa balcoanele unui edificiu. ▭ Un afet de tun drapat cu steaguri ieși încet de pe poarta amfiteatrului. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 3/1. • (Poetic) Drapate-n purpură regească, Sau înfoiate-n rochi de argint, Sadi-n frunzosul labirint Făcut-a roze să-nflorească. MACEDONSKI, O. I 192. • figurat O eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de vă scot din letopiseți, Și cu voi drapîndu-și nula, vă citează toți nerozii. EMINESCU, O. I 149. ♦ A aranja o stofă în cute largi, dispuse artistic. 2. A îmbrăca pe (cineva) cu un veșmînt larg, care cade în falduri; (în artele plastice) a înfățișa faldurile sau cutele largi ale unui veșmînt (la o statuie sau la personajul unui tablou). Era într-o rochie de batist alb, care o drapa statuar. IBRĂILEANU, A. 144. Poartă o legătură enormă pe cap și e drapat ca un suveran african. CARAGIALE, O. III 259. • reflexiv Se drapa c-o stofă indiană, în galben sau în roșu. BART, E. 100. |
