CONSULTĂ DEX |
Verbul a doza conjugat la prezent
Verbul a doza conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a doza conjugare la condițional prezent
Verbul a doza conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a doza la conjunctiv prezent
Conjug a doza la imperfect
A doza conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a doza conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a doza la perfectul simplu
Conjugarea verbului a doza la perfectul compus
Conjugă a doza la viitor anterior
|
Definiție din
DÓZĂ1, doze, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Cantitate precisă dintr-o substanță, dintr-o radiație etc. care produce un anumit efect. O doză de sare amară. ▭ Îl privea cum ia la sfîrșitul mesei «o doză» de sare din solniță, pe vîrful cuțitului, cum o învălește într-o foiță de țigară și cum o înghite repede. SADOVEANU, P. S. 190. Văzînd că nu-mi lucrează alte doctorii, am luat o doză mare de mercuriu și azi mă trezesc că-mi cad mustețile. NEGRUZZI, S. I 208. • (Ironic) despre Iancu își comandă doza de rachiu de drojdii cu picături de pelin. CARAGIALE, O. II 227. 2. Cantitate de substanță care intră împreună cu altele în alcătuirea unui tot. Pămînturi... împănate cu o mare doză de humus. I. IONESCU, despre 142. • figurat [Stăpînul casei] avea o mare doză de răutate. BOLINTINEANU, O. 414. Au mai rămas oameni de înțeles, care au păstrat o doză suficientă de rațiune și de pudoare. ODOBESCU, S. III 462. |