Conjugare a disputa

Conjugarea verbului a disputa: eu disput, tu dispuți, el ea dispută la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a disputa”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a disputa”!

Verbul a disputa conjugat la prezent

eu disput
tu dispuți
el ea dispută
noi disputăm
voi disputați
ei ele disputați

Verbul a disputa conjugat la viitor

eu voi disputa
tu vei disputa
el ea va disputa
noi vom disputa
voi veți disputa
ei ele vor disputa

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a disputa conjugare la condițional prezent

eu aș disputa
tu ai disputa
el ea ar disputa
noi am disputa
voi ați disputa
ei ele ar disputa

Verbul a disputa conjugare la condițional perfect

eu aș fi disputat
tu ai fi disputat
el ea ar fi disputat
noi am fi disputat
voi ați fi disputat
ei ele ar fi disputat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a disputa la conjunctiv prezent

eu să fiu disput
tu să fii dispuți
el ea să fie dispute
noi să fim disputăm
voi să fiți disputați
ei ele să fie dispute

Conjug a disputa la imperfect

eu disputam
tu disputai
el ea disputa
noi disputam
voi disputați
ei ele disputau

A disputa conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu disputasem
tu disputaseși
el ea disputase
noi disputaserăm
voi disputaserăți
ei ele disputaseră

Verbul a disputa conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi disputat
tu să fi disputat
el ea să fi disputat
noi să fi disputat
voi să fi disputat
ei ele să fi disputat

Conjugare a disputa la perfectul simplu

eu disputai
tu disputași
el ea dispută
noi disputarăm
voi disputarăți
ei ele disputară

Conjugarea verbului a disputa la perfectul compus

eu am disputat
tu ai disputat
el ea a disputat
noi am disputat
voi ați disputat
ei ele ar disputat

Conjugă a disputa la viitor anterior

eu voi fi disputat
tu vei fi disputat
el ea va fi disputat
noi vom fi disputat
voi veți fi disputat
ei ele vor fi disputat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a disputa

DISPUTÁ, dispút, verb

I.

1. tranzitiv (Despre persoane, grupări, colectivități; construit cu dativul pronumelui reflexiv) A lupta pentru dobîndirea unui lucru, a fi în concurență pentru..., a rivaliza. Familii... își dispută stăpînirea pămîntului. BOGZA, C. O. 263. O droaie de pețitori... își disputau mîna ei. NEGRUZZI, S. I 106.
• figurat Stele și constelații vestite... își văd disputată domnia de masele mari ale norilor. BOGZA, C. O. 51.
• (Rar, fără dativul pronumelui reflexiv) Arta nu trebuie să te dispute și să te împartă. Ea te verb reflexiv:ea tot, ca să ți se dea toată. VLAHUȚĂ, O. A. 334.
♦ reflexiv pasiv (Despre competiții sportive) A avea loc, a se desfășura. Se dispută un meci de fotbal.

2. tranzitiv (Franțuzism) A contesta (cuiva) dreptul asupra unui lucru. Oh! Nimeni n-are dreptul nicicum a-ți disputa Pe viitor cea parte din fericirea ta. BOLINTINEANU, O. 120.

3. reflexiv (Franțuzism învechit) A discuta (asupra unei chestiuni de principiu, a unei teme științifice etc.); prin extensie a se certa. (reflexiv reciproc) Bogăția, desfătarea, virtutea și sănătatea Disputîndu-se-ntre ele... fiecare își găsea sieși dreptate. PANN, P. vezi II 22.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

disputând

Participiu

disputat

Infinitiv scurt

disputa

Imfinitiv lung

disputând