eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a discorda

Conjugarea verbului a discorda: eu discord, tu discorzi, el ea discordă la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a discorda”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a discorda”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a discorda conjugat la prezent
  • eu discord
  • tu discorzi
  • el ea discordă
  • noi discordăm
  • voi discordați
  • ei ele discordați
Verbul a discorda conjugat la viitor
  • eu voi discorda
  • tu vei discorda
  • el ea va discorda
  • noi vom discorda
  • voi veți discorda
  • ei ele vor discorda
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a discorda conjugare la condițional prezent
  • eu aș discorda
  • tu ai discorda
  • el ea ar discorda
  • noi am discorda
  • voi ați discorda
  • ei ele ar discorda
Verbul a discorda conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi discordat
  • tu ai fi discordat
  • el ea ar fi discordat
  • noi am fi discordat
  • voi ați fi discordat
  • ei ele ar fi discordat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a discorda la conjunctiv prezent
  • eu să fiu discord
  • tu să fii discorzi
  • el ea să fie discorde
  • noi să fim discordăm
  • voi să fiți discordați
  • ei ele să fie discorde
Conjug a discorda la imperfect
  • eu discordam
  • tu discordai
  • el ea discorda
  • noi discordam
  • voi discordați
  • ei ele discordau
A discorda conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu discordasem
  • tu discordaseși
  • el ea discordase
  • noi discordaserăm
  • voi discordaserăți
  • ei ele discordaseră
Verbul a discorda conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi discordat
  • tu să fi discordat
  • el ea să fi discordat
  • noi să fi discordat
  • voi să fi discordat
  • ei ele să fi discordat
Conjugare a discorda la perfectul simplu
  • eu discordai
  • tu discordași
  • el ea discordă
  • noi discordarăm
  • voi discordarăți
  • ei ele discordară
Conjugarea verbului a discorda la perfectul compus
  • eu am discordat
  • tu ai discordat
  • el ea a discordat
  • noi am discordat
  • voi ați discordat
  • ei ele ar discordat
Conjugă a discorda la viitor anterior
  • eu voi fi discordat
  • tu vei fi discordat
  • el ea va fi discordat
  • noi vom fi discordat
  • voi veți fi discordat
  • ei ele vor fi discordat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
DISCORDÁ, persoană 3 discordează și (mai rar) discórdă, verb

I.

1. intranzitiv (În opoziție cu concorda) A fi în discordanță, a distona, a nu se armoniza, a nu se potrivi.

2. reflexiv (Învechit, despre instrumente muzicale cu coarde sau despre coardele instrumentelor; în opoziție cu acorda) A se dezacorda. S-au discordat ghitara!... Pas acum de-o acordează cu mînile înghețate. ALECSANDRI, T. I 78.
       • figurat Anul 1848... Toată lumea se aruncă în arena politică. Lira lui Lamartine se discordă și telescopul lui Arago prinse ceață. NEGRUZZI, S. I 335.

3. tranzitiv (În opoziție cu încorda) A relaxa, a slăbi tensiunea, a destinde. A discorda un arc.
       • figurat O moliciune subită îi discordează toți nervii. VLAHUȚĂ, O. A. III 93. Un sentiment de dureroasă izolare îi întuneca mintea, îi discorda voința. id. ib. 142.
       • reflexiv Dinu se lăsă iar pe pîntece, întinzîndu-se, ca un șarpe care se discordează. SADOVEANU, O. III 163.

– Variantă: descordá verb

I.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

discordând

Participiu

discordat

Infinitiv scurt

discorda

Imfinitiv lung

discordând



dex-app