Conjugare a dezvăța

Conjugarea verbului a dezvăța: eu dezvăț, tu dezveți, el ea dezvață la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a dezvăța”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a dezvăța”!

Verbul a dezvăța conjugat la prezent

eu dezvăț
tu dezveți
el ea dezvață
noi dezvățăm
voi dezvățați
ei ele dezvățați

Verbul a dezvăța conjugat la viitor

eu voi dezvăța
tu vei dezvăța
el ea va dezvăța
noi vom dezvăța
voi veți dezvăța
ei ele vor dezvăța

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a dezvăța conjugare la condițional prezent

eu aș dezvăța
tu ai dezvăța
el ea ar dezvăța
noi am dezvăța
voi ați dezvăța
ei ele ar dezvăța

Verbul a dezvăța conjugare la condițional perfect

eu aș fi dezvățat
tu ai fi dezvățat
el ea ar fi dezvățat
noi am fi dezvățat
voi ați fi dezvățat
ei ele ar fi dezvățat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a dezvăța la conjunctiv prezent

eu să fiu dezvăț
tu să fii dezveți
el ea să fie dezvețe
noi să fim dezvățăm
voi să fiți dezvățați
ei ele să fie dezvețe

Conjug a dezvăța la imperfect

eu dezvățam
tu dezvățai
el ea dezvăța
noi dezvățam
voi dezvățați
ei ele dezvățau

A dezvăța conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu dezvățasem
tu dezvățaseși
el ea dezvățase
noi dezvățaserăm
voi dezvățaserăți
ei ele dezvățaseră

Verbul a dezvăța conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi dezvățat
tu să fi dezvățat
el ea să fi dezvățat
noi să fi dezvățat
voi să fi dezvățat
ei ele să fi dezvățat

Conjugare a dezvăța la perfectul simplu

eu dezvățai
tu dezvățași
el ea dezvăță
noi dezvățarăm
voi dezvățarăți
ei ele dezvățară

Conjugarea verbului a dezvăța la perfectul compus

eu am dezvățat
tu ai dezvățat
el ea a dezvățat
noi am dezvățat
voi ați dezvățat
ei ele ar dezvățat

Conjugă a dezvăța la viitor anterior

eu voi fi dezvățat
tu vei fi dezvățat
el ea va fi dezvățat
noi vom fi dezvățat
voi veți fi dezvățat
ei ele vor fi dezvățat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a dezvăța

DEZVĂȚÁ, dezvăț, verb

I. tranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de», mai rar prin «de la») A face (pe cineva) să piardă o deprindere, un obicei (rău); a dezobișnui, a dezbăra. Aceste sînt lucruri vechi, De care sînt dezvățate acum a noastre urechi. NEGRUZZI, S. III 100. Ciobanul rîdea pe sub mustață, căci a putut de loc (= pe loc) s-o dezvețe de un obicei. ȘEZ. V 84.
• reflexiv Bătrînul nu se putea dezvăța de viața lui obișnuită din verb reflexiv:emea tinereții. BART, S. M. 60.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

dezvățând

Participiu

dezvățat

Infinitiv scurt

dezvăța

Imfinitiv lung

dezvățând