eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a dezmetici

Conjugarea verbului a dezmetici: eu dezmeticesc, tu dezmeticești, el ea dezmeticește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a dezmetici”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a dezmetici”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a dezmetici conjugat la prezent
  • eu dezmeticesc
  • tu dezmeticești
  • el ea dezmeticește
  • noi dezmeticim
  • voi dezmeticiți
  • ei ele dezmeticiți
Verbul a dezmetici conjugat la viitor
  • eu voi dezmetici
  • tu vei dezmetici
  • el ea va dezmetici
  • noi vom dezmetici
  • voi veți dezmetici
  • ei ele vor dezmetici
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a dezmetici conjugare la condițional prezent
  • eu aș dezmetici
  • tu ai dezmetici
  • el ea ar dezmetici
  • noi am dezmetici
  • voi ați dezmetici
  • ei ele ar dezmetici
Verbul a dezmetici conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi dezmeticit
  • tu ai fi dezmeticit
  • el ea ar fi dezmeticit
  • noi am fi dezmeticit
  • voi ați fi dezmeticit
  • ei ele ar fi dezmeticit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a dezmetici la conjunctiv prezent
  • eu să fiu dezmeticesc
  • tu să fii dezmeticești
  • el ea să fie dezmeticească
  • noi să fim dezmeticim
  • voi să fiți dezmeticiți
  • ei ele să fie dezmeticească
Conjug a dezmetici la imperfect
  • eu dezmeticeam
  • tu dezmeticeai
  • el ea dezmeticea
  • noi dezmeticeam
  • voi dezmeticeați
  • ei ele dezmeticeau
A dezmetici conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu dezmeticisem
  • tu dezmeticiseși
  • el ea dezmeticise
  • noi dezmeticiserăm
  • voi dezmeticiserăți
  • ei ele dezmeticiseră
Verbul a dezmetici conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi dezmeticit
  • tu să fi dezmeticit
  • el ea să fi dezmeticit
  • noi să fi dezmeticit
  • voi să fi dezmeticit
  • ei ele să fi dezmeticit
Conjugare a dezmetici la perfectul simplu
  • eu dezmeticii
  • tu dezmeticiși
  • el ea dezmetici
  • noi dezmeticirăm
  • voi dezmeticirăți
  • ei ele dezmeticiră
Conjugarea verbului a dezmetici la perfectul compus
  • eu am dezmeticit
  • tu ai dezmeticit
  • el ea a dezmeticit
  • noi am dezmeticit
  • voi ați dezmeticit
  • ei ele ar dezmeticit
Conjugă a dezmetici la viitor anterior
  • eu voi fi dezmeticit
  • tu vei fi dezmeticit
  • el ea va fi dezmeticit
  • noi vom fi dezmeticit
  • voi veți fi dezmeticit
  • ei ele vor fi dezmeticit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
DEZMETICÍ, dezmeticesc, verb IV. reflexiv (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «din») A-și veni în fire (dintr-o amețeală, dintr-un leșin, dintr-o spaimă etc.); a-și reveni, a se trezi, a se reculege. Într-un tîrziu se mai dezmetici; deschise ochii, cercă să se ridice, dar căzu din nou. DUNĂREANU, CH. 39. Trecîndu-și mîna pe frunte ca pentru a se dezmetici, m-a întrebat ce verb reflexiv:eau să mai cînte. IBRĂILEANU, A. 46. După ce se dezmetici din leșinul ce-i venise de inimă rea, începură s-o mîngîie surorile. ISPIRESCU, L. 51.
       • tranzitiv În zorii zilei următoare, dezmeticiți de tăria de peste noapte a stelelor, păstrăvii fulgeră din nou prin torentul rece. BOGZA, C. O. 108. Dacă s-ar putea întîmpla un fapt care să-i dezmeticească pe toți. CAMIL PETRESCU, T. II 381. Nuntașii dezmeticiți de strigătul popii... văzură pozna ce era să li se întîmple. ȘEZ. IV

1.

– Variantă: dezmetecí verb IV.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

dezmeticind

Participiu

dezmeticit

Infinitiv scurt

dezmetici

Imfinitiv lung

dezmeticind



dex-app