Conjugare a deștinge

Conjugarea verbului a deștinge: eu deșting, tu deștingi, el ea deștinge la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a deștinge”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a deștinge”!

Verbul a deștinge conjugat la prezent

eu deșting
tu deștingi
el ea deștinge
noi deștingem
voi deștingeți
ei ele deștingeți

Verbul a deștinge conjugat la viitor

eu voi deștinge
tu vei deștinge
el ea va deștinge
noi vom deștinge
voi veți deștinge
ei ele vor deștinge

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a deștinge conjugare la condițional prezent

eu aș deștinge
tu ai deștinge
el ea ar deștinge
noi am deștinge
voi ați deștinge
ei ele ar deștinge

Verbul a deștinge conjugare la condițional perfect

eu aș fi deștins
tu ai fi deștins
el ea ar fi deștins
noi am fi deștins
voi ați fi deștins
ei ele ar fi deștins

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a deștinge la conjunctiv prezent

eu să fiu deșting
tu să fii deștingi
el ea să fie deștingă
noi să fim deștingem
voi să fiți deștingeți
ei ele să fie deștingă

Conjug a deștinge la imperfect

eu deștingeam
tu deștingeai
el ea deștingea
noi deștingeam
voi deștingeați
ei ele deștingeau

A deștinge conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu deștinsesem
tu deștinseseși
el ea deștinsese
noi deștinseserăm
voi deștinseserăți
ei ele deștinseseră

Verbul a deștinge conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi deștins
tu să fi deștins
el ea să fi deștins
noi să fi deștins
voi să fi deștins
ei ele să fi deștins

Conjugare a deștinge la perfectul simplu

eu deștinsei
tu deștinseși
el ea deștinse
noi deștinserăm
voi deștinserăți
ei ele deștinseră

Conjugarea verbului a deștinge la perfectul compus

eu am deștins
tu ai deștins
el ea a deștins
noi am deștins
voi ați deștins
ei ele ar deștins

Conjugă a deștinge la viitor anterior

eu voi fi deștins
tu vei fi deștins
el ea va fi deștins
noi vom fi deștins
voi veți fi deștins
ei ele vor fi deștins

Definiție din
Dicționarul etimologic român

VEZI DEFINIŢII a deștinge

deștínge (-g, -ns), verb

– A coborî, a se da jos.

– Variante deștinde. latina descĕndĕre (Candrea-Dens., 495; Tiktin; Candrea), conform italiana descendere, limba franceza descendre, spaniolă descender. Este dublet de la forma neol. descinde, verb (a coborî, a se da jos; a se opri, a se caza; despre poliție, a face o descindere într-o casă sau într-un local), cu sensurile limba franceza descendre. învechit (secolul XVI-XVII).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

deștingând

Participiu

deștins

Infinitiv scurt

deștinge

Imfinitiv lung

deștingând