Conjugare a destărnița

Conjugarea verbului a destărnița: eu destărnițez, tu destărnițezi, el ea destărnițează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a destărnița”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a destărnița”!

Verbul a destărnița conjugat la prezent

eu destărnițez
tu destărnițezi
el ea destărnițează
noi destărnițăm
voi destărnițați
ei ele destărnițați

Verbul a destărnița conjugat la viitor

eu voi destărnița
tu vei destărnița
el ea va destărnița
noi vom destărnița
voi veți destărnița
ei ele vor destărnița

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a destărnița conjugare la condițional prezent

eu aș destărnița
tu ai destărnița
el ea ar destărnița
noi am destărnița
voi ați destărnița
ei ele ar destărnița

Verbul a destărnița conjugare la condițional perfect

eu aș fi destărnițat
tu ai fi destărnițat
el ea ar fi destărnițat
noi am fi destărnițat
voi ați fi destărnițat
ei ele ar fi destărnițat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a destărnița la conjunctiv prezent

eu să fiu destărnițez
tu să fii destărnițezi
el ea să fie destărnițeze
noi să fim destărnițăm
voi să fiți destărnițați
ei ele să fie destărnițeze

Conjug a destărnița la imperfect

eu destărnițam
tu destărnițai
el ea destărnița
noi destărnițam
voi destărnițați
ei ele destărnițau

A destărnița conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu destărnițasem
tu destărnițaseși
el ea destărnițase
noi destărnițaserăm
voi destărnițaserăți
ei ele destărnițaseră

Verbul a destărnița conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi destărnițat
tu să fi destărnițat
el ea să fi destărnițat
noi să fi destărnițat
voi să fi destărnițat
ei ele să fi destărnițat

Conjugare a destărnița la perfectul simplu

eu destărnițai
tu destărnițași
el ea destărniță
noi destărnițarăm
voi destărnițarăți
ei ele destărnițară

Conjugarea verbului a destărnița la perfectul compus

eu am destărnițat
tu ai destărnițat
el ea a destărnițat
noi am destărnițat
voi ați destărnițat
ei ele ar destărnițat

Conjugă a destărnița la viitor anterior

eu voi fi destărnițat
tu vei fi destărnițat
el ea va fi destărnițat
noi vom fi destărnițat
voi veți fi destărnițat
ei ele vor fi destărnițat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a destărnița

DESTĂRNIȚÁ, destărnițez, verb

I. tranzitiv (Regional) A scoate tarnița de pe un animal de călărie; a deșeua. Drumețul nostru i-au ieșit calului înainte, l-au prins de frîu... l-au destărnițat și i-au întins... tarnița la soare să se usuce. SBIERA, P. 227.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

destărnițând

Participiu

destărnițat

Infinitiv scurt

destărnița

Imfinitiv lung

destărnițând